Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

candidaţii/partidele aflate pe buletinul de vot pot fi percepute ca fiind neconforme cu o
„liberă exprimare” a votului.
Modificarea Constituţiei prin introducerea obligativităţii votului în textul constituţional
propriu-zis ar putea fi de asemenea atacată pe baza prevederilor art. 152, alin. 2 care afirmă că
„nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora”. O dezbatere asupra acestui subiect ar fi
orientată asupra noţiunii de „libertăţi fundamentale” şi a definirii acesteia.
c) Avantajele şi dezavantajele introducerii votului obligatoriu în România
În cele ce urmează prezentăm avantajele şi dezavantajele introducerii votului obligatoriu
în România în zece câmpuri problematice:
1. Legitimitate şi reprezentativitate
(+) Votul obligatoriu ar conferi forului legislativ mai multă reprezentativitate, iar
guvernului mai multă legitimitate.
(-) Atunci când votanţii sunt forţaţi să aleagă, reprezentativitatea şi legitimitatea
instituţiilor rezultate sunt de natură artificială. Mai mult, nivelul prezenţei la vot ar
putea da impresia (greşită) că Parlamentul şi Guvernul sunt susţinute pe scară largă de
către populaţie.
(-) Introducerea votului obligatoriu nu elimină cauzele dezinteresului românilor faţă de
politică. Astfel, această măsură ascunde problema, nerezolvând-o; mai mult, partidele
politice vor fi descurajate de la a încerca să o rezolve.
2. Spiritul civic
(+) Votul obligatoriu stimulează spiritul civic, întrucât forţează individul să acţioneze în
sensul binelui comunităţii, cimentând astfel legăturile dintre indivizi.
(-) Educaţia civică făcută „cu forţa” este mai ineficientă decât cea realizată prin alte
mijloace, putând avea efecte contrare celor dorite.
3. „Democratizarea” democraţiei
(+) Partidele politice democratice din România ar fi responsibilizate de nevoia de a
comunica cu un electorat mult mai numeros decât cel actual.
(-) Partidele populiste din România ar putea obţine rezultate remarcabile, bazându-se pe
atragerea numărului larg de cetăţeni care nu votează în momentul de faţă datorită
antipatiei faţă de clasa politică.
4. Responsabilizarea clasei politice
(+) Votul obligatoriu ar cointeresa mai mulţi cetăţeni în ceea ce priveşte performanţa
aleşilor. Aceştia nu ar putea întreprinde măsuri ostile intereselor comunităţii, întrucât
numărul celor care ar reacţiona în sens negativ la următoarele alegeri ar fi covârşitor.
(-) Datorită faptului că votul ar fi o obligaţie sau corvoadă, şi nu rezultatul unei decizii
personale, mulţi dintre alegătorii „forţaţi” să participe la scrutin ar rămâne la fel de
dezinteresaţi de politică la fel ca în prezent.
(-) Datorită nevoii de a satisface interesele cât mai multor cetăţeni, partidul sau partidele
aflate la putere ar evita să ia măsuri necesare dar impopulare întrucât acestea ar avea un
cost electoral masiv. Populismul ar creşte ca importanţă în arsenalul comunicaţional al
37