Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

politicienilor români.
5. Libertatea individuală
(+) Chiar dacă se acceptă argumentul conform căruia a obliga un cetăţean să voteze
este o limitare a libertăţii sale, într-o democraţie libertatea trebuie echilibrată de
responsabilităţi.
(-) Votul obligatoriu limitează libertatea individuală. Acest aspect este important în
contextul în care percepţia asupra instituţiilor statului român este foarte proastă -
contrareacţia populaţiei obligată de instituţiile statului să acţioneze într-o direcţie străină
intereselor sale ar putea fi foarte puternică.
6. Obligativitatea exprimării unei opţiuni politice
(-) Un cetăţean trebuie să aibă dreptul la a nu avea o opţiune politică, adică la
neutralitate. Logica de tipul „ori cu noi, ori împotriva noastră” este străină democraţiei.
(+) Cetăţenii care nu vor să încalce legea, dar care nu au o opţiune politică, pot da un
„vot alb”.
(-) Funcţia „votului alb” este îndeplinită deja în sistemul actual de absenţa de la vot.
7. Populismul - sursă de ameninţări la adresa democraţiei
(+) Un nivel crescut al prezenţei la vot ar scădea riscul instabilităţii politice aduse de
lideri carismatici în perioade de criză.
(-) Populismul nu necesită un nivel scăzut de prezenţă la vot pentru a obţine succese
electorale majore. De exemplu, ascensiunea NSDAP în Germania anilor 1928-1933 nu
a avut loc în contextul unei prezenţe scăzute/în scădere la vot, ci dimpotrivă 13 .
8. Votul „la întâmplare”
(+) Partidele politice pot reduce acest tip de comportament prin acţiuni de informare a
cetăţenilor.
(-) Cetăţenii fără o opţiune politică bine definită ar putea vota „la întâmplare” pentru a-
şi manifesta antipatia faţă de partide şi faţă de procesul electoral la care sunt obligaţi să
participe.
9. „Mita” electorală
(+) Încurajarea participării la vot prin metode neortodoxe sau ilegale (cumpărarea
directă de voturi, cu bani sau produse) ar dispărea din peisajul campaniilor electorale
din România, deoarece ar trebui realizată pe o scară foarte mare.
(-) Scopul „mitei” s-ar putea redefini în sensul convingerii cetăţeanului să voteze pentru
un partid/candidat anume prin utilizarea resurselor publice (împrumuturi externe, de
exemplu), pentru a corupe electoratul.
10. Probleme de aplicare a legii
(-) Grupuri precum cetăţenii aflaţi în afara ţării sau bătrânii cu probleme de deplasare ar
avea dificultăţi majore în a vota. Dacă sistemul de acordare a sancţiunilor ar funcţiona,
13 Bruno S. Frey, Economics as a science of human behaviour: towards a new social science paradigm, Springer,
1999.
38