Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

More documents

Recommendations

Info

Pe lângă aceste atribuţii, activitatea Curţii este reglementată şi de Legile nr. 47/1992 privind Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi nr. 124 din 13 iulie 2000 privind Structura personalului Curţii Constituţionale. Legea 47/1992 detaliază o serie de atribuţii ale Curţii, cum ar fi mandatul de 3 ani al Preşedintelui acesteia şi posibilitatea de reînnoire o dată şi atribuţiile funcţiei respective, caracterul public al şedinţelor, termenele de depunere a punctelor de vedere ale principalelor instituţii ale statului, termenele de pronunţare a deciziei. De asemenea, se stabileşte principiul pronunţării hotărârii cu o majoritate de două treimi din numărul judecătorilor în cazul legilor şi propunerilor legislative vizând revizuirea Constituţiei şi cu o majoritate simplă în cazul altor legi, tratatelor internaţionale, regulamentelor Parlamentului, excepţiilor de neconstituţionalitate, a conflictelor juridice constituţionale între autorităţile publice, a validării alegerii Preşedintelui României şi a contestării constituţionalităţii unei formaţiuni politice. Legea 47/1992 reglementează în detaliu şi procedurile privind avizul pentru suspendarea Preşedintelui României, interimatul acestei funcţii, organizarea referendumului şi îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, precum şi desfăşurarea şedinţelor. Este prevăzut şi cvorumul Curţii, stabilit la două treimi din judecători, în condiţiile unor absenţe motivate, fără însă a se modifica majoritatea necesară pentru adoptarea deciziilor, care nu pot fi luate decât prin vot secret în ordinea inversă a vârstelor şi funcţiilor. Conform legii, judecătorii Curţii beneficiază de imunitate în faţa legii, singura instanţă căreia i se supun pentru faptele lor fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după obţinerea aprobării Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României. b) Transformarea Curţii Constituţionale într-un „super-parlament” Afirmaţia potrivit căreia Curtea Constituţională s-a transformat, pas cu pas, într-un veritabil „super-parlament” fără a avea însă legitimitatea puternică a votului popular, se sprijină pe argumente factuale incontestabile. Simpla vizualizare a dinamicii activităţii Curţii Constituţionale de la înfiinţare şi până în prezent ne arată o dezvoltare geometrică în numărul de cauze soluţionate (vezi graficul din figura 3). Această dinamică este datorată sesizării Curţii de către principalele instituţii ale statului român. După anul 2004, Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul au implicat Curtea într-un număr din ce în ce mai mare de dezbateri politice, economice şi constituţionale. Corelarea necesară a activităţii Curţii Constituţionale cu istoria politică recentă a României, necesară pentru găsirea unor explicaţii, ne conduce la concluzia indubitabilă că implementarea conceptului de „preşedinte-jucător” a avut drept principală consecinţă atragerea Curţii în vâltoarea bătăliilor politice. Deoarece deciziile sunt definitive şi irevocabile, fiecare din cei trei actori politici majori ai perioadei 2005-2010 (preşedintele Traian Băsescu împreună cu PD; premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi PNL; PSD aflat, cu excepţia anului 2009, în opoziţie) au căutat săşi atragă spijinul judecătorilor constituţionali pentru a-şi învinge adversarii folosind metode extraparlamentare. Rezultatul unei asemenea competiţii, în condiţiile suspiciunilor de influenţare a deciziilor Curţii de partidele sau persoanele (Traian Băsescu, Ion Iliescu) care i-au desemnat pe judecători, nu putea fi decât creşterea influenţei instituţiei – considerate a fi suprapolitice – asupra vieţii politice în general, şi a Parlamentului în particular. 28
Figura 3: Dinamica sesizărilor de constituţionalitate în perioada 1992- 2010 Sursa: http://www.ccr.ro/statistics/pdf/ro/graficsesizariro.pdf Pentru a detalia imaginea generală, în subpunctele următoare analizăm în plan statistic această evoluţie, luând în calcul fiecare din factorii de putere care au capacitatea de a cere Curţii să se implice în soluţionarea unui diferend. Curtea Constituţională şi Preşedintele României Primul mandat al lui Traian Băsescu a fost unul extrem de dinamic în planul sesizării Curţii cu referire la diferite probleme constituţionale. Înainte de 2005 Curtea fusese sesizată de către Preşedinţie doar de trei ori (câte o dată în 1999, 2001 şi 2004). În perioada 2005-2010 Traian Băsescu a cerut opinia Curţii de 18 ori. Graficul următor evidenţiază amploarea impactului mandatelor băsesciene asupra activităţii Curţii. Figura 4: Comparaţie între numărul de sesizări adresate Curţii Constituţionale pe mandate prezidenţiale 29
Page 1 and 2: Raport de analiză politică Parlam
Page 3 and 4: Lista tabelelor Tabel 1: Numărul d
Page 5 and 6: După forţarea abdicării domnitor
Page 7 and 8: Republicii. Biroul Executiv al CPUN
Page 9 and 10: în ansamblul sistemelor bicamerale
Page 11 and 12: Tabel 1: Numărul de parlamentari r
Page 13 and 14: pentru parlamentarii români reprez
Page 15 and 16: din numărul de voturi în cazul in
Page 17 and 18: parlamentarii partidelor de opoziţ
Page 19 and 20: În timpul guvernării PSD, 2000-20
Page 21 and 22: ) Ordonanţele de urgenţă: între
Page 23 and 24: globală a numărului legilor adopt
Page 25 and 26: depus moţiune de cenzură de aceas
Page 27: III. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ - UN
Page 31 and 32: Tabelul 4: Numărul sesizărilor Cu
Page 33 and 34: diferende decât toţi predecesorii
Page 35 and 36: a) Votul obligatoriu în Uniunea Eu
Page 37 and 38: candidaţii/partidele aflate pe bul
Page 39 and 40: aceste categorii ar fi afectate în
Page 41 and 42: 62 de deputaţi. Dacă se păstreaz
Page 43 and 44: Notă: *În alegerile din 2000 PSDR
Page 45 and 46: operaţiunea de votare trebuie să
Page 47 and 48: Pragul electoral a fost determinat
Page 49 and 50: i) Discrepanţe majore în magnitud
Page 51 and 52: campanie, numărul candidaţilor re
Page 53 and 54: 4. Controlul parlamentar asupra put
Page 55 and 56: RECOMANDĂRI În condiţiile existe
Page 57 and 58: introducerea unei moţiuni de cenzu
Page 59 and 60: subdimensionată. Propunem această

Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?