Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

Curtea Constituţională şi Guvernul României
O evoluţie asemănătoare poate fi observată şi în cazul guvernelor derivate din Alianţa
D.A. sau din foştii membri ai acesteia, conform figurii 5:
Figura 5: Comparaţie între numărul de sesizări adresate Curţii Constituţionale de
guverne
Aceste date, coroborate cu cele din figura 4, evidenţiază că implicarea Curţii în
probleme de funcţionare a statului român nu este o tactică exclusiv PD/PDL-istă, ci a debutat
odată cu instalarea la putere a Alianţei D.A. şi a fost menţinută de forţele politice care au
compus-o, indiferent de poziţionarea lor faţă de Traian Băsescu.
În cadrul studiului relaţiei dintre Guvern şi Curtea Constituţională, trebuie menţionat că
procedura angajării răspunderii de către guvern a fost deturnată de la făgaşul său natural. De
cinci ori în ultimii cinci ani Curtea a declarat neconstituţionale anumite aspecte ale legilor
propuse spre promulgare.
Curtea Constituţională şi Parlamentul României
Până în anul 2005, numărul sesizărilor Curţii de către parlamentari, grupuri
parlamentare sau preşedinţi ai Camerelor a cunoscut o reducere continuă, legislatură de
legislatură. Astfel, în timpul guvernării Văcăroiu Curtea a fost sesizată de 56 de ori; în
legislatura următoare ea a primit de două ori mai puţine sesizări (28), iar în timpul guvernului
Adrian Năstase şi mai puţine (23).
Situaţia a suferit o schimbare radicală după sosirea la putere a Alianţei D.A. În perioada
2005-2008, Curtea a fost sesizată de 61 de ori, mai mult decât în oricare altă legislatură.
Această activitate febrilă a cunoscut un recul în anul 2009, fiind urmată de o reactivare a
iniţiativei parlamentare în anul 2010, când au fost depuse un număr aproape dublu faţă de anul
precedent. Tabelul 4 sintetizează informaţiile statistice disponibile, arătând prin intermediul
mediei anuale a sesizărilor, evoluţia situaţiei de-a lungul timpului.
30