Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

More documents

Recommendations

Info

Pentru a putea înţelege raporturile dintre puterea executivă şi cea legislativă este necesară o evaluare a dinamicii ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă în raport de numărul total al legilor. De asemenea, pentru o mai bună înţelegere a relaţiilor dintre guvern şi parlament în cadrul fiecărei legislaturi introducem în analiza noastră şi evaluarea numărului de ordonanţe de urgenţă care au fost adoptate în cele din urmă de către puterea executivă (vezi tabelul 3). După cum se poate observa în figura 2, a existat o creştere constantă a numărului iniţiativelor legislative primite din partea Guvernului. În timpul guvernării Văcăroiu (1992- 1996), ponderea ordonanţelor de urgenţă transformate în legi a fost de 3,06%, din numărul total al legilor adoptate de parlament. Nicio ordonanţă de urgenţă introdusă în această perioadă nu a fost respinsă. Figura 2: Dinamica ordonanţelor de urgenţă adoptate în perioada 1992-2010 Nr. ordonante 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 2 2 2 1 13 72 92 101 111 157 136 142 127 209 209 195 218 229 297 Sursa: www.cdep.ro În timpul guvernării CDR (1996-2000), ponderea ordonanţelor de urgenţă adoptate de parlament din numărul total al legilor adoptate a crescut substanţial, la 67,14%, reprezentând majoritatea absolută a actelor legislative. În acelaşi timp, un procent de 14,4% din ordonanţele de urgenţă introduse de guvern au fost respinse. Acest număr mare al ordonanţelor de urgenţă poate fi atribuit fragilităţii şi instabilităţii majorităţii parlamentare. Cifrele indică faptul că eficienţa şi influenţa reală a Parlamentului au scăzut în perioada 1997-2000, chiar dacă numărul legilor promulgate a crescut, aşa cum reiese din figura 2. În timpul guvernării PSD (2001-2004), se poate observa o scădere a ponderii ordonanţelor de urgenţă din totalul legilor adoptate, la 25,38%, concomitent, însă, cu o creştere 22
globală a numărului legilor adoptate (şi un număr de ordonanţe similar perioadei anterioare). În condiţiile existenţei unei majorităţi stabile în parlament, procentul ordonanţelor de urgenţă respinse de parlament a scăzut la 1,96%. Tendinţa perioadei 2001-2004 a fost de utilizare a instrumentului ordonanţelor de urgenţă folosindu-se justificarea aderării la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte legislatura 2005-2008, ponderea actelor legislative iniţiate de Guvern a crescut la 44,71%, cele mai multe ordonanţe de urgenţă (229) fiind depuse în anul 2008. Faptul poate fi explicat prin apariţia unei instabilităţi guvernamentale datorită existenţei unei majorităţi fragile şi, apoi, a excluderii PD de la guvernare, în 2007. Procentul de ordonanţe de urgenţă respinse a scăzut la 0,4%. Din 2009 până la sfârşitul anului 2010 ponderea iniţiativelor legislative ale Executivului adoptate de parlament este de 31,04%. Nicio ordonanţă de urgenţă a guvernului Boc nu a fost respinsă până în prezent. Conform datelor privind activitatea legislativului pentru anii 2009 şi 2010, Guvernul continuă să facă uz de instrumentul ordonanţelor de urgenţă, folosind criza economică drept principală motivaţie pentru scurtcircuitarea procesului legislativ. Toate aceste informaţii statistice indică tendinţa de formalizare a vieţii parlamentare, de transformare a instituţiei legislative într-o maşină de vot la îndemâna guvernelor. Tabel 3: Ordonanţe de urgenţă introduse de guvern şi adoptate de parlament în perioada 1992-2010 Anul Nr. ordonanţe de urgenţă introduse Nr. ordonanţe de urgenţă adoptate 1992 1 1 1993 2 2 1994 2 2 1995 2 2 1996 13 13 1997 92 84 1998 72 67 1999 218 198 2000 297 262 2001 195 185 2002 209 208 2003 127 127 2004 142 140 2005 209 207 2006 136 135 2007 157 157 2008 229 229 2009 111 111 2010 101 101 Sursa: www.cdep.ro Analiza raporturilor dintre puterea executivă şi cea legislativă, din perspectiva utilizării instrumentului ordonanţelor de urgenţă, ne conduce le relevarea câtorva concluzii: utilizarea masivă a ordonanţelor de urgenţă a început după 1996, de către o coaliţie guvernamentală amplă, dar care promovase foarte insistent mesajul democratizării 23
Page 1 and 2: Raport de analiză politică Parlam
Page 3 and 4: Lista tabelelor Tabel 1: Numărul d
Page 5 and 6: După forţarea abdicării domnitor
Page 7 and 8: Republicii. Biroul Executiv al CPUN
Page 9 and 10: în ansamblul sistemelor bicamerale
Page 11 and 12: Tabel 1: Numărul de parlamentari r
Page 13 and 14: pentru parlamentarii români reprez
Page 15 and 16: din numărul de voturi în cazul in
Page 17 and 18: parlamentarii partidelor de opoziţ
Page 19 and 20: În timpul guvernării PSD, 2000-20
Page 21: ) Ordonanţele de urgenţă: între
Page 25 and 26: depus moţiune de cenzură de aceas
Page 27 and 28: III. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ - UN
Page 29 and 30: Figura 3: Dinamica sesizărilor de
Page 31 and 32: Tabelul 4: Numărul sesizărilor Cu
Page 33 and 34: diferende decât toţi predecesorii
Page 35 and 36: a) Votul obligatoriu în Uniunea Eu
Page 37 and 38: candidaţii/partidele aflate pe bul
Page 39 and 40: aceste categorii ar fi afectate în
Page 41 and 42: 62 de deputaţi. Dacă se păstreaz
Page 43 and 44: Notă: *În alegerile din 2000 PSDR
Page 45 and 46: operaţiunea de votare trebuie să
Page 47 and 48: Pragul electoral a fost determinat
Page 49 and 50: i) Discrepanţe majore în magnitud
Page 51 and 52: campanie, numărul candidaţilor re
Page 53 and 54: 4. Controlul parlamentar asupra put
Page 55 and 56: RECOMANDĂRI În condiţiile existe
Page 57 and 58: introducerea unei moţiuni de cenzu
Page 59 and 60: subdimensionată. Propunem această

Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?