Parlamentarismul in Romania: diagnoza si propuneri de reforma

f) Spre un sistem electoral mixt
Reforma sistemului instituţional al României, având ca fundament o mai bună aşezare a
raporturilor interinstituţionale trebuie corelată şi cu schimbări ale sistemului electoral. Şi în
cazul sistemului electoral trebuie să operăm cu două ipoteze de lucru: cea în care reforma
constituţională are loc (i) şi cea în care modificarea legii fundamentale rămâne la nivelul unei
intenţii politice partizane (ii), cu o importantă funcţie electoralistă.
Varianta modificării Constituţiei
Premisa de la care plecăm este aceea că, în actuala distribuţie a mandatelor
parlamentare, a raporturilor putere-opoziţie, Constituţia României poate fi modificată doar cu
condiţia menţinerii sistemului bicameral. În atari condiţii, aşa cum recomandam anterior, ar
trebui realizată diferenţierea între Camera Deputaţilor şi Senat prin alegerea celei dintâi prin vot
direct şi a celei de a doua prin mecanismul votului indirect.
Senatul se poate constitui, aşa cum indicam anterior, printr-o procedură de alegere
indirectă, în urma căreia senatorii sunt desemnaţi de un colegiu/adunare compus din electori
reprezentând administraţia locală.
Camera Deputaţilor să fie aleasă prin vot universal, direct şi secret, prin scrutin mixt:
jumătate din mandate sunt pe listă de partid – alocate după principiul proporţionalităţii, iar
jumătate în circumscripţii uninominale prin vot majoritar cu un tur de scrutin (modelul electoral
german). Un partid politic poate ajunge să fie reprezentat în Camera Deputaţilor dacă voturile
pe care le primesc listele sale de candidaţi însumate la nivel naţional, reprezintă cel puţin 5%
din totalul voturilor sau dacă reuşeşte să obţină şase mandate în circumscripţii uninominale.
Circumscripţiile electorale ar urma să păstreze actuala organizare administrativă, însă
dimensiunea colegiilor ar urma să crească, în condiţiile reducerii numărului de mandate în mod
absolut (la nivel naţional) şi în mod relativ, pentru fiecare circumscripţie electorală.
Varianta statu-quo-ului
În lipsa unor modificări ale Constituţiei care să permită şi clarificarea formulei
bicameralismului nesimetric, sistemul electoral trebuie să răspundă actualei arhitecturi
constituţionale. Alegerea diferită a senatorilor şi a deputaţilor nu este justificată prin
competenţe radical diferite, astfel încât propunem realizarea unui sistem electoral de tip mixt,
prezentat anterior, pentru alegerea atât a deputaţilor cât şi a senatorilor.
Reducerea numărului de parlamentari
Diminuarea numărului de parlamentari este o măsură care poate fi luată prin noua lege
electorală, fără a fi nevoie de modificarea Constituţiei. Cu toate că România este în media din
Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de parlamentari la 10.000 de locuitori,
considerăm că numărul parlamentarilor ar putea fi redus fără a afecta în mod esenţial calitatea
reprezentării cetăţenilor. În mod concret, în ipoteza în care Constituţia României nu va fi
modificată, Camera Deputaţilor ar trebui să fie compusă din 220 parlamentari, la care să
se adauge cei 18 parlamentari ai minorităţilor etnice, altele decât cea maghiară. Senatul
ar putea fi compus din 110 persoane. În urma acestei modificări, Parlamentul României
s-ar diminua de la 471 parlamentari (câţi sunt în prezent) la 348, reducerea fiind de 26%.
Recomandarea noastră contrazice regula rădăcinii cubice în ceea ce priveşte distribuţia
mandatelor în cele două Camere, Senatul devenind supradimensionat, iar camera politică
58