Descarcă revista în format PDF - idea

8l-a condus la formularea unei teorii despre actul (sau gestul) artistic, pe care îl vedea ca o reacflie în forflæ pentrua contracara alte forfle de sens contrar – fie ale trecutului, fie ale prezentului. Deøi teoria nu este expusæca atare în nicio lucrare, ea fiind dedusæ din însemnærile øi scrisorile lui Warburg, unele contribuflii 24 atestæ stræduinflelesale de a oferi o bazæ empiricæ ideii schimburilor culturale ca ræspunsuri stilistice. 25În urmætorii ani, Aby Warburg se va apropia de un domeniu de cercetare aproape necunoscut pe atunci. Începutoarecum întîmplætor, studiul imagisticii astrologice avea sæ devinæ mai mult decît o simplæ curiozitate. La sfîrøitulanului 1908, øi-a ales ca subiect de conferinflæ cîteva gravuri ale divinitæflilor planetare dintr-o lucrare tipograficædin secolul al XVI-lea 26 , scufundîndu-se apoi imediat în studierea operei lui Franz Boll despre astrologiaanticæ, ce l-a inspirat într-una dintre cele mai importante realizæri øtiinflifice: descifrarea øi interpretarea frescelorastrologice din Palazzo Schifanoia din Ferrara. 27 Dupæ cum observa Ernst Gombrich, dacæ astrologia este terenulde fuziune între gîndirea raflionalæ øi cea magicæ, explorarea noului teritoriu i-a permis lui Warburg sæ reflectezeasupra problemei aparifliei raflionalitæflii din spaimele iraflionale, concepflia de tinerefle despre funcflia explicativæuniversalæ a teoriei evolufliei erodîndu-se uøor la întîlnirea cu ideile øi imaginile astrologice; pe deasupra, examinareasupraviefluirii motivelor astrologice l-a aruncat din trecut în prezent, fiind neplæcut surprins sæ constatepersistenfla unor astfel de extravaganfle în lumea contemporanæ. Însæ iruperea iraflionalului nu s-a petrecut doarîn istorie, ci øi în viafla sa, la sfîrøitul Primului Ræzboi Mondial declanøîndu-se boala mentalæ care l-a flinut departede cercetærile sale timp de mai mulfli ani. 28 În 1924 s-a întors în biblioteca sa din Hamburg, iar anul urmætora susflinut o conferinflæ în care a propus o interpretare puflin diferitæ a textelor øi imaginilor astrologice, pe carele vedea acum ca mærturii ale luptei omului împotriva forflelor iraflionale pentru deschiderea unui „spafliu degîndire“ 29 sau pentru o detaøare raflionalæ, cum traduce Gombrich. Opoziflia dintre douæ tendinfle adverse, dincare Warbug fæcuse anterior principiul de generare al artei italiene, este proiectatæ asupra întregii istorii a umanitæflii,ideile sale generale sintetizîndu-se acum într-o nouæ teorie. Evoluflionismul, pe care nu l-a contestat serios niciodatæ,primeøte un accent diferit, prin care omului civilizat nu-i mai e opus animalul, ci omul primitiv, acesta dinurmæ dînd naøtere, prin intermediul riturilor øi miturilor, unor „engrame“, adicæ unor simboluri cu semnificafliepermanentæ, al cæror mediu predilect de transmitere istoricæ e arta. La fel, vechea idee a caracterului determinatistoric al operei de artæ suferæ o uøoaræ modificare, astfel cæ tradiflia nu mai este væzutæ ca un elementneutru, ci ca un fenomen care poartæ cu sine cele mai întunecate øi primitive forfle ale trecutului, pe care artiøtiitrebuie sæ le transfigureze în opere de civilizaflie, arta fiind un „organ al memoriei sociale“ care absoarbe „dispozifliilemoøtenite inconøtient“, altfel spus iraflionalitatea, pentru a le afirma în expresii conøtiente ale raflionalitæflii.Enunflatæ în acest fel, teoria memoriei sociale depæøeøte cadrul tradiflional al istoriei artei, pentru cæ semneleøi simbolurile (trecutului), aøa cum ne aratæ øi experienfla, nu sînt întipærite numai în ceea ce numim artæ înaltæ.Întrucît Aby Warburg fusese mereu atent nu doar la marile opere, ci øi la forme artistice marginale 30 , aceastæpredispoziflie îl face în aceøti ani receptiv faflæ de orice configuraflie vizualæ, imaginea ca atare devenind oglindametamorfozelor istorice ale lumii. Îmbinînd forme sensibile øi conflinuturi inteligibile, imaginile sînt depozifliiale eforturilor omului de emancipare istoricæ împotriva forflelor istorice. Ideea aceasta va sta în spatele ultimuluisæu proiect, un compendiu vizual 31 pe care Horst Bredekamp îl descrie ca o summa a tuturor formelorimagine.32 Atlasul memoriei la care a lucrat în ultimii trei ani de viaflæ era alcætuit la moartea lui din aproximativ1.000 de fotografii ordonate færæ niciun comentariu pe 40 de planøe, în arhiva Institutului Warburg de laLondra pæstrîndu-se diverse alte materiale (notifle, fotografii, scheme) legate de aceastæ întreprindere, în careGiorgio Agamben vedea øi dorinfla lui Warburg de evitare a cliøeelor de exprimare ale istoricilor artei. 33 Realizareaatlasului de imagini a întîmpinat obstacole foarte puternice, provenite din chiar natura proiectului: maiîntîi, procesele istorice pe care încerca sæ le prezinte nu aveau un singur fir narativ; apoi, ordinea desfæøuræriinu putea lua un aspect tematic, dar nici unul cronologic, pentru cæ motivele culturale nu au avut o circulaflieliniaræ; în sfîrøit, reprezentærile trebuiau sæ indice atît forflele, cît øi relafliile istorice, punînd astfel problema subiectuluiilustrativ.Selectarea øi circumscrierea imaginilor devenea prin urmare o muncæ nesfîrøitæ de arheologie vizualæøi intelectualæ. Rezultatul a fost unul intens personal, mai mult o lucrare de artæ decît una despre artæ, o instalafliefotograficæ imensæ în care Aby Warburg øi-a proiectat toate cæutærile. 34