Descarcă revista în format PDF - idea

Fig. 5 a, b. From Karl Lamprecht,Initial-Ornamentik..., Leipzig, 1882, pls 7, 37se mærturiseøte. O istorie continuæ a artei oferæ spectacolul evolufliei progresive a spiritului omenesc“. 9 Celorcare împærtæøeau aceastæ concepflie, teoria evolufliei a lui Darwin le oferea încæ o ispitæ de-a privi progresulculturii umane, de la sælbæticie la civilizaflie, ca pe un proces de maturare ce putea fi descris øi explicat de nouaøtiinflæ a psihologiei.Warburg frecventase Universitatea din Bonn la sfîrøitul anilor 1880, într-o perioadæ în care speculafliile evoluflionisteînfloreau. A urmat prelegerile lui Hermann Usener despre originile mitologiei, care i-au atras atenflia asupraunei cærfli a lui Tito Vignoli despre mit øi øtiinflæ (Mito e Scienza, Milano, 1879), care de fapt glorifica rafliuneaumanæ ca pe un triumf asupra fricii. Animalele, susflinea autorul, nu pot încæ distinge între lucruri însufleflite øineînsufleflite, astfel cæ tind sæ o ia la sænætoasa de fiecare datæ cînd percep miøcare – o afirmaflie dubioasæ, însæexemplificatæ prin cazul unui cal ce se sperie la întîlnirea cu o hîrtie dusæ de vînt. Rafliunea umanæ e cea care,încet dar sigur, ajunge sæ domine acest tip de fricæ prin explorarea mediului nostru înconjurætor, permiflîndu-nesæ-l dominæm, exemplul suprem în legæturæ cu acest lucru fiind explicaflia lui Newton a miøcærii cerurilor. Vignolinu era Darwin, însæ glorificarea de cætre el a triumfului raflionalitæflii asupra superstifliei a produs øi ea o impresiepersistentæ asupra lui Warburg, care încæ se mai reflectæ în felul în care e aranjatæ biblioteca Institutului. 10Încæ øi mai decisiv pentru Warburg a fost însæ tînærul istoric Karl Lamprecht, un susflinætor fanatic – ca sæ nu spunagresiv – al psihologiei evoluflioniste. În Biografia intelectualæ a lui Warburg, am dedicat mai mult de øapte paginiînvæflæturilor lui Lamprecht øi influenflei pe care el a exercitat-o asupra lui Warburg. Am sugerat øi cæ interpretareape care o dæ Lamprecht istoriei germane trebuie înfleleasæ ca o încercare de-a moderniza o abordare tradiflionalæ,reformulînd-o într-o terminologie nouæ, psihologicæ. Ceea ce viza Lamprecht era, într-adevær, pentru a folositermenii lui Warburg, sæ punæ observaflia întreprinsæ de istoria artei în serviciul unei psihologii istorice a expresiei.În 1882, Lamprecht publicase un studiu despre iniflialele majuscule împodobite ale manuscriselor medievalegermane din perioada cuprinsæ între secolele opt øi treisprezece 11 , iar aici el anticipa întrucîtva aceastæ abordarecare devine relevantæ pentru tema în discuflie øi pentru Warburg. La paginile 16–17 ale acestei publicaflii dedimensiuni relativ reduse, øi din care væ prezint douæ ilustraflii (fig. 5 a, b), el explicæ de ce anume originea ornamentuluivegetal constituie una dintre cele mai interesante probleme ale istoriei artei. El socotea cæ ornamentafliavegetalæ inifliase o epocæ nouæ în dezvoltarea artisticæ a nafliunii. Pînæ atunci, ornamentul decorativ fusese restrînsla „jocul mut al elementelor matematice [...], însæ acum, puterea germanæ de vizualizare (die deutsche Anschauungskraft)crescuse la un asemenea nivel, încît nu mai putea fi satisfæcutæ de elemente inerte. S-a întors cætreViaflæ, cætre organisme øi cætre plante [...] Lumea plantelor e mai uøor de surprins decît cea a animalelor, fiindcæplantele nu se miøcæ [...]“ Aceastæ transformare a stilului iniflialelor confirma, în viziunea lui Lamprecht, olege generalæ a evolufliei în creativitatea artisticæ a unei nafliuni, care exemplifica ceea ce el numeøte legea progresului,ducînd de la ceea ce e inteligibil cu uøurinflæ la ceea ce e mai dificil de surprins. 12Vefli fi sesizat cæ explicaflia lui Lamprecht e în mare mæsuræ circularæ: el presupune cæ un nou stil al iniflialelordezvæluie o nouæ mentalitate øi e convins cæ ea confirmæ ceea ce el numeøte „legea progresului“. Concepfliasa despre evoluflia minflii de la simplu la complex a fost ulterior contrazisæ de toate observafliile antropologice;nu trebuie sæ omitem nici diferenfla colosalæ de scaræ temporalæ dintre evoluflia lui homo sapiens descrisæ deDarwin øi progresul culturii umane de la primele sale urme pînæ la tehnologia modernæ. Mult prea multæ vremes-a acceptat cu totul necritic faptul cæ aøa-numitele triburi primitive întîlnite de exploratori øi antropologi se aflaupe o treaptæ mentalæ mai joasæ pe scara evolufliei decît ne aflæm noi. A fost nevoie de cineva de talia mareluietnolog Franz Boas pentru a se scrie ceea ce a scris el, în 1927, în prefafla volumului sæu clasic despre Artaprimitivæ: „trebuie sæ fi existat o vreme cînd echipamentul mental al omului a fost diferit de ceea ce e acum,atunci cînd evolua pornind de la o condiflie similaræ cu cea pe care o întîlnim la primatele mari“. Însæ „aceaperioadæ“, subliniazæ el, „stæ undeva cu mult în urma noastræ, øi nicio urmæ de organizare mentalæ inferioarænu poate fi întîlnitæ la vreuna dintre rasele umane existente [...] unii teoreticieni presupun un echipament mentalal omului primitiv diferit de cel al omului civilizat. Eu nu am væzut vreodatæ o persoanæ aflatæ în condiflia primitivæcæreia aceastæ teorie sæ i se poatæ aplica [...] comportamentul fiecæruia, indiferent de cultura cæreia i-ar aparfline,poate fi înfleles numai ca o dezvoltare istoricæ“.Ceea ce afirma Boas, øi ceea ce a fost, între timp, repetat øi confirmat în mod frecvent, e faptul cæ nu minteaîøi gæseøte expresia în culturæ, ci cultura e cea care modeleazæ mintea. Limbajul, ritualurile sau arta unui tribsînt sursele experienflei conøtiente a membrilor lui, nu simptomele vieflii lor mentale.Diferenfla dintre aceste douæ interpretæri reuøeøte, poate, sæ se lase ilustratæ dacæ ne referim la un experimentpe care l-a inspirat Warburg în timpul scurtei sale incursiuni în rezervafliile indienilor americani. El a rugat un18