Le Voyage, 2006, video work, 7’57’’, courtesy: the artist and galerie Michel Rein„Vrem ca lumea sæ continue altfel“Interviu cu Maja Bajević realizat de Diane AmielMAJA BAJEVIĆ s-a næscut în 1967 la Sarajevo, în fosta Iugoslavie, øi a primit cetæflenia francezæ în 2003. Træieøteøi lucreazæ la Paris. Printre expozifliile recente se aflæ: Karaoke, Velan Center for Contemporary Art,Torino, Italia (2011), Continuarà, Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofía, Palacio de Cristal, Madrid,Spania (2011), Patria o libertad! The Rhetorics of Patriotism, expoziflie de grup, Cobra Museum of ModernArt, Amsterdam Region, Olanda (2011), Import Export, Kunsthaus Glarus, Elveflia (2010).Diane Amiel ¬ Ne pofli vorbi despre lucrærile tale recente øi, mai ales, despreexpoziflia ta Continuarà [Va urma], care a fost vernisatæ recent la Madrid, la MuseoNacional Reina Sofía, Palacio de Cristal (un proiect realizat special pentru aceastæocazie)?Maja Bajević √ Acest proiect, unul destul de amplu, a fost realizat ca ræspunsla invitaflia directorului muzeului, Manolo Borja Villel. Chiar dacæ a fost o invitaflie onorantæ,spafliul palatului este, cred, un iad pentru artiøti. Nu existæ, practic, perefli. Aøadar,un spafliu foarte dificil de abordat, dar care, în acelaøi timp, ne obligæ sæ fim mai creatividecît într-un cub alb. E situat într-un parc, ceea ce creeazæ situaflii care îmi plac“WE WANT TO CONTINUE THE WORLD IN A DIFFERENT WAY“An Interview with Maja Bajevic’ by Diane AmielMAJA BAJEVIC ’ was born in 1967 in Sarajevo, ex-Yougoslavia, becameFrench in November 2003. She lives and works in Paris. Recent exhibitionsinclude: Karaoke, Velan Center for Contemporary Art, Turin, Italy (2011),Continuarà, Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofía, Palacio de Cristal,Madrid, Spain (2011), Patria o libertad! The Rhetorics of Patriotism, groupshow, Cobra Museum of Modern Art, Amsterdam Region, the Netherlands(2011), Import Export, Kunsthaus Glarus, Switzerland (2010).Diane Amiel ¬ Can you tell us about your recent works and mainlyabout your exhibition, Continuarà (To be continued), which hasrecently taken place in Madrid, at the Museo Nacional Reina Sofía,Palacio de Cristal (a project which has been realized specifically forthis occasion)?Maja Bajević √ This project, a pretty big one, was realized as aresponse to the invitation of the museum director’s, Manolo BorjaVillel. Even if it was an honoring invitation, the space of the palaceis, I think, hell for artists.DIANE AMIEL, dupæ un doctorat în estetica øi øtiinfla artei la Sorbona, lucreazæ pentru piafla de artæ øi asociafliiculturale. Este preocupatæ de importanfla legæturilor dintre artæ øi politicæ, reflectînd asupra modului în care scriiturilevideografice, fotografice øi conceptuale sînt semne ale realitæflii istorice contemporane.DIANE AMIEL, after a Ph.D. in aesthetics and science of art at theSorbonne, works for the art market and cultural associations. She is interestedin the importance of links between art and politics, thinking abouthow videographic, photographic and conceptual writing are the signsof contemporary historical reality.104
scenamult, aducînd un public mixt: pe de o parte, cei care vin acolo doar pentru o plimbare,în niciun caz connaisseurs din domeniul artei, øi, pe de altæ parte, publicul muzeului.Îmi plac teribil aceste situaflii, în care am mai lucrat înainte.M-am læsat purtatæ, inspiratæ de acest spafliu, care avea aerul unei frumoase din pædureaadormitæ. Situaflia politicæ din Madrid a fost destul de încærcatæ în ultimul secol, ca øiîn epocile anterioare, iar acest spafliu s-a aflat parcæ într-o stare latentæ pe tot parcursulacestor evenimente. De asemenea, mi-am spus cæ ar fi bine sæ ne imaginæmcæ prinflul, care o trezeøte pe frumoasa adormitæ, vine din rîndurile oamenilor. Amsimflit cæ trebuie sæ fac o expoziflie care sæ trezeascæ acest spafliu adormit.Expoziflia a cuprins cinci elemente. Cel mai vizibil lucru din acest spafliu a fost unfel de piedestal pentru un monument inexistent, înconjurat de schele. La început,nu era clar dacæ acest monument e pe cale sæ fie construit sau deconstruit. Mi-ampus urmætoarea întrebare: Un monument este, în mod normal, construit în ideeade a ræmîne gravat în eternitate. Dar oare chiar aøa se întîmplæ cu monumentele? Nusînt ele doar ceva trecætor într-un timp anume, nu se schimbæ ele necontenit odatæcu acest timp? Din acest motiv, piedestalul instalafliei nu a avut niciun monumentdeasupra øi a øi fost construit avînd anumite dimensiuni: dacæ ar fi existat un monumentpe piedestal, acesta ar fi stræpuns plafonul din sticlæ al palatului; prin urmare,posibilitatea însæøi a monumentului a fost exclusæ.În acest monument au fost integrate cinci materiale video intitulate Wende, ceeace [în germanæ] înseamnæ „schimbare, cotituræ“ øi are o legæturæ directæ cu cædereaThere are basically no walls. Therefore a space which is very difficultto deal with but at the same time one that pushes us to be more creativethan in a white cube. It is placed in a park, which leads to occasionsthat I love, bringing in a mixed public: on the one hand peoplewho are only coming there for a walk, not at all art connaisseurs, andon the other hand the museum’s public. I like a lot these situations,in which I have already worked before.I let myself carried by, inspired by this space, which had the air of asleeping beauty. The political situation in Madrid was quite chargedin the last century, as well as in the previous epochs, and it was likethis space had been dormant throughout these events. Also I toldmyself it would be good to imagine that the prince, who awakensthe sleeping beauty, comes from the people. I felt like making anexhibition that would awaken this sleeping space.The exhibition consisted of five components. The most visible thingin the space was a sort of pedestal for a non-existing monument, surroundedby scaffolding. At first it wouldn’t be clear if this monumentwas about to be built or de-constructed. I asked myself the followingquestion: a monument is normally built with the thought to beinscribed in eternity. But is it really so with monuments? Aren’t theyjust passengers in a time, don’t they change continuously with thistime? For this reason the pedestal of the installation had no monumenton it and was also built with certain dimensions: if there was aEtui. Un peu de soleil dans l’eau froide, 2005, silver color photograph onaluminum, Diasec, 100 × 110 cm, courtesy: the artist and galerie Michel ReinEtui, 2005, video work, 20’50’’,courtesy: the artist and galerieMichel ReinZidului Berlinului. Pornind de la acest eveniment politic, am cæutat, pentru o perioadæpe care am limitat-o la 100 de ani, 1911–2011, øi alte evenimente politicecare au determinat schimbæri profunde øi care s-au petrecut brusc. Potrivit acesteilogici, nu m-am oprit asupra celor douæ ræzboaie mondiale, care au avut o duratæmai lungæ. Am preferat sæ aleg evenimente care au schimbat lumea rapid, de peo zi pe alta, cum s-ar putea spune.În cadrul expozifliei, øase evenimente politico-istorice au fost proiectate pe cinciecrane, øi anume: Revoluflia din Octombrie, Ræzboiul Civil spaniol øi, legat de acesta,pætrunderea în Europa a totalitarismului, de dreapta øi de stînga, apoi mai ’68,præbuøirea Zidului Berlinului øi, în cele din urmæ, revolufliile recente din 2011.Toate acestea au fost prezentate într-o manieræ metaforicæ. A existat øi o serierelevantæ de trimiteri, care au înlesnit legætura cu fiecare dintre evenimente: încazul Revolufliei din Octombrie, montajul a fost ceea ce trimitea la opera lui Eisenstein,pentru mai ’68 au fost pietrele de pavaj, dar færæ sæ fi fost prezentate în primplanetc.Etui. En attendant Godot, 2005, silver color photograph on aluminum, Diasec,100 x 110 cm, courtesy: the artist and galerie Michel Rein
- Page 1 and 2:
wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5:
insert 138 Tomáš Svoboda: Ultimul
- Page 8 and 9:
6ei într-un institut, s-a impus ca
- Page 10 and 11:
8l-a condus la formularea unei teor
- Page 12 and 13:
26. Vezi Aby Warburg, „Über Plan
- Page 14 and 15:
Fig. 3. Battle for the Breeches,Nor
- Page 16 and 17:
Note:1. Publicat in Sitzungsbericht
- Page 18 and 19:
Fig. 2. Warburg Institute Archive,
- Page 20 and 21:
Fig. 5 a, b. From Karl Lamprecht,In
- Page 22 and 23:
20Textul pe care îl avea dl Britt
- Page 24 and 25:
Was hat aber die italienische Früh
- Page 26 and 27:
Traducerea în limba românæ a fos
- Page 28 and 29:
tica istoricæ“ a lui Spitzer, î
- Page 30 and 31:
Esenflial pentru o øtiinflæ care
- Page 32 and 33:
tatea nimfei extatice øi a melanco
- Page 34 and 35:
s-a amplificat în tentativa de a
- Page 36 and 37:
galerieLIST OF ERASED EXHIBITIONS20
- Page 38 and 39:
tive, programe discursive, suveniru
- Page 41:
galerie
- Page 49:
galerie
- Page 59: galerie
- Page 63: galerie61
- Page 71 and 72: scenaAceiaøi vechi prieteni:a afir
- Page 73 and 74: scenadespre politica prieteniei øi
- Page 75 and 76: scenaExhibition view, n.b.k., 2011,
- Page 77 and 78: scenaØi într-adevær, aøa cum î
- Page 79 and 80: scenaBethan HuwsBoat, 1983-2011, ex
- Page 81 and 82: scenaPoziflia fostului bloc estic
- Page 83 and 84: scenaMajoritatea artei contemporane
- Page 85 and 86: Interieur at the exhibition Ostalgi
- Page 87 and 88: Nikolay OleynikovRise and Fall, 201
- Page 89 and 90: scenaAnna ZemánkováUntitled, ca.
- Page 91 and 92: scenade a face publicul sæ guste o
- Page 93 and 94: scena(Perspective în arta modernæ
- Page 95 and 96: scenaSanja IvekovićFrom the series
- Page 97 and 98: scenaficiar, ci øi-a mutat conul d
- Page 99 and 100: scena„Eu nu sînt un simplu obser
- Page 101 and 102: G-Series, 2010, courtesy: the artis
- Page 103 and 104: scena√ Desenele pe care le fac s
- Page 105: scenaStudy for a Memorial #9, 2010,
- Page 109 and 110: Women at Work - Washing-up, 2001, f
- Page 111 and 112: scenacuvînt al propozifliei urmæt
- Page 113 and 114: 111
- Page 115 and 116: How Do You want to be Governed?, 20
- Page 117 and 118: scena¬ What value do you give to a
- Page 119 and 120: scenaLa Macchina che Produce il Tem
- Page 121 and 122: scenaLa Pendolare [The Commuter],20
- Page 123 and 124: scena√ A fost ceva la risc. Nu cr
- Page 125 and 126: scenapalindromuri, mai multe palind
- Page 127 and 128: scenaPostspectacolul ca deturnare a
- Page 129 and 130: scenaInauguration of the People’s
- Page 131 and 132: scenaCandidatul la Preøedinflie s-
- Page 133 and 134: scenaThe Presidential Candidate slo
- Page 135 and 136: scena¬ Ce facefli voi este la limi
- Page 137 and 138: scenaAnetta Mona Chiøa & Lucia Tk
- Page 139 and 140: scena- escrocherii (mai ales asupra
- Page 143 and 144: +Bilete la ordin: de la crizæ la b
- Page 145 and 146: +a „realizærii“. Anume, atunci
- Page 147 and 148: +la 300% între 1990 øi 2005, jum
- Page 149 and 150: +controlul Statelor Unite, Japoniei
- Page 151 and 152: +nivelul cæmætarilor, împrumutur
- Page 153 and 154: +rii, ce fusese anterior doar privi
- Page 155 and 156: +În Spania, unde boomul speculafli
- Page 157 and 158:
+De exemplu: Sæ rezistæm de aøa
- Page 159 and 160:
+Cu toate acestea, credem cæ lupte
- Page 161 and 162:
+mulfli oameni færæ loc de muncæ
- Page 163 and 164:
versoPentru o teorie criticæa post
- Page 165 and 166:
versodominante, fiind important toc
- Page 167 and 168:
versoton, dialectica fusese o metod
- Page 169 and 170:
versoistorie. E un eveniment situat
- Page 171 and 172:
400117 RO ClujStr. Dorobanflilor, n
- Page 173 and 174:
www.ideaeditura.rowww.ideamagazine.