Descarcă revista în format PDF - idea

arhivaAby Warburg: intenfliile øi metodele. O prelegere aniversaræE. H. GombrichAby Warburg a murit cu øaptezeci de ani în urmæ, la 26 octombrie 1929, la vîrsta de øaizeci øi patru de ani. Laacea vreme, eram în al doilea an la Universitatea din Viena øi studiam istoria artei, însæ nu cred cæ vestea morfliisale a ajuns pînæ la mine sau cæ aø fi øtiut prea multe despre el, cu toate cæ profesorul meu Julius von Schlosserîl stima foarte mult pentru erudiflia sa. Numai cînd am ajuns în Anglia, cu aproape øaizeci øi trei de ani în urmæ,mi s-a încredinflat sarcina de-a o asista pe Gertrud Bing în publicarea abundentelor lui note øi însemnæri. Aveamsæ le folosesc dupæ moartea ei, atunci cînd am scris Biografia intelectualæ 1 a lui Warburg, iar opera lui nu mi-amai ieøit niciodatæ din minte. Nu væ aøteptafli la o cuvîntare solemnæ cu aceastæ ocazie! Dupæ cum o indicæ øititlul pe care l-am ales, simt cæ cel mai înalt omagiu pe care i-l pot aduce e sæ explic pe cît îmi stæ în putere, sineira et studio, cum vedea el scopul istoriei artei øi metodele ce trebuie utilizate, fiindcæ am impresia cæ oameniitind sæ aibæ cele mai bizare idei despre aceste intenflii øi metode.Nu existæ o cale mai bunæ de-a afla ce-a vrut sæ spunæ un scriitordecît aceea de-a încerca sæ reformulezi cu alfli termeni, de preferinflæîntr-o altæ limbæ, semnificaflia cuvintelor sale. Astæzi, în sfîrøit, la øaptezecide ani dupæ moartea lui Warburg, operele sale au devenitaccesibile cititorilor de limbæ englezæ care nu au acces la germanæ. 2În Biografia intelectualæ, m-am luat øi eu la trîntæ cu ceea ce Warburga numit odatæ în glumæ propriul sæu „Aalsuppenstil“, „stil de ciorbæde peøte“ 3 , aøa cæ pot aprecia munca lui David Britt, autorul acesteitraduceri excelente. Speram doar ca editorii sæ mai fi avut øi puflinæconsideraflie pentru cititori, fiindcæ textele sînt ferecate într-un volumatît de greu, încît e nevoie de o forflæ elefantinæ chiar øi numai pentrua-l pune pe masæ. Regret foarte mult acest obstacol.Dar pentru aceastæ ocazie nu pot regreta forma pe care a cæpætat-ovolumul. Ea îmi poate servi ca o demonstratio ad oculos cæ nupot trata opera lui Warburg într-o singuræ oræ. Trebuie sæ selectezun detaliu. La urma urmei, Warburg spunea adesea cæ „der liebeGott steckt im Detail“, „bunul Dumnezeu stæ în detalii“.Detaliul pe care l-am ales pentru prezentarea mea e peroraflia dincea mai celebræ comunicare a sa, pe care a flinut-o la apogeul carierei,în octombrie 1912, la cel de-al zecelea Congres de Istoria Arteide la Roma: interpretarea pe care a dat-o ciclului de fresce astrologicedin Palazzo Schifanoia din Ferrara, pictate pe la 1470 (fig. 1). 4El øi-a explicat descoperirea cæ cele trei figuri ce marcheazæ fiecaredintre lunile anului sînt cunoscute astrologilor ca decani, sau divinitæfliale intervalelor de zece zile, øi cæ zeitæflile clasice de deasupra,stæpînind asupra lunilor, descrise într-un poem al autorului romanManilius, sînt reprezentate în general conform descrierilor lor dinmanualele medievale de mitologie. Aø dori sæ analizez mai îndeaproapeconcluzia sa programaticæ, øi voi începe prin a cita în întregimeacest text de o mare densitate a argumentærii, în traducereadlui Britt, iar apoi mæ voi concentra asupra fiecærei formulæri:Publicat iniflial: Sir Ernst H. Gombrich, „AbyWarburg: His Aims and Methods: An AnniversaryLecture“, Journal of the Warburg andCourtauld Institutes, vol. 62 (1999), p.268–282. Editorii doresc sæ adresezemulflumiri editorilor JWCI, precum øi dneiLeonie Gombrich pentru acordarea drepturilorde publicare.Fig. 1. March (Aries), fresco, c. 1470,Ferrara, Palazzo SchifanoiaE. H. GOMBRICH (1909–2001), istoric al artei de origine austriacæ, naturalizat britanic. A studiat la Universitatea din Viena, din 1936 stabilindu-seîn Marea Britanie, unde a lucrat în cadrul Institutului Warburg de la Londra. Din scrierile sale au fost traduse în limba românæ volumele:Artæ øi iluzie: studiu de psihologie a reprezentærii picturale (Meridiane, 1973), O istorie a artei (Meridiane, 1975), Normæ øi formæ: studii desprearta Renaøterii (Meridiane, 1981), Moøtenirea lui Apelles: studii despre arta Renaøterii (Meridiane, 1981), Istoria lumii (Pro, 2006), Istoria artei (Pro,2007).15