Descarcă revista în format PDF - idea

Fig. 3. Battle for the Breeches,Norvegian tine, Berlin, KupferstichkabinettFig. 4 a, b. Peddler and Monkeys,enamel cup, formerly Morgan Collectiongrupul unor doamne luptînd pentru niøte veøminte, pe cutia însæøi (donatæ acumla Berliner Kupferstichkabinett [Colecflia berlinezæ de gravuri]) existînd o inscripfliedescifratæ de vorbitor; aceasta este: „Efter Spaadom skal syv Quinder Traettes omens mans buxe A.° 1702“, adicæ: „conform profefliei, øapte doamne trebuie sæ secerte pentru pantalonii unui bærbat“ [fig. 3].În realitate, aceastæ profeflie a luat ca punct de plecare – aøa cum vorbitorul a descoperitcu ajutorul lui Ad. Goldschmidt – pasajul din Isaia 4, 1 în care femeile pæcætoasedin Ierusalim se ceartæ din lipsæ de bærbafli astfel: „În ziua aceea øapte femeise vor certa pentru un singur om, zicînd: «Noi vom mînca pîinea noastræ øi vompurta veømintele noastre. Nu cerem altceva decît sæ purtæm numele tæu. Ridicæocara noastræ!»“.Prin aceasta a fost explicatæ cu precædere reprezentarea ræmasæ pînæ acumenigmaticæ în istoria artei; în istoria literaturii, aceastæ enigmæ, aøa cum cel care vorbeøtea remarcat mai tîrziu, s-a dezlegat anterior; deja Wackernagel (Creizenach, Gesch. d. neueren DramasI [1893], p. 406) a descoperit acelaøi pasaj biblic ascuns sub masca grotescæ a uneia dintre cele mai timpuriipiese de bîlci germane, cea despre cele øapte femei (Keller, Fastnachtspiele [Bibl. des lit. Vereins in Stuttgart,vol. 46, 1858, p. 14 sqq.], nr. 122).Aøadar, aceastæ interpretare biblicæ primitivæ este pætrunsæ adînc în natura særbætorii populare, din Evul Mediupînæ în prezent, øi, aøa cum vorbitorul a arætat în ceea ce priveøte alte lucræri grafice, se pot evidenflia elementelede legæturæ care conduc de la piesa de bîlci medievalæ pînæ la „ofranda amoroasæ“ flæræneascæ scandinavæ. 3Evidenta origine nordicæ a Luptei pentru pantaloni, reieøind din bogæflia deosebitæ a imaginafliei artistice, a arteice deopotrivæ dramatizeazæ, improvizeazæ øi aplicæ, corespunde vitalitæflii artei care a condus la iconografia flamandæcea mai diversæ, pompoasæ ori modestæ, ce a pætruns din Bruges pînæ în gospodæriile italiene.Vorbitorul a arætat deja în repetate rînduri (Ber. d. K. G., 1901, øi Jahrb. Pr. Kss., 1902) importanfla tapiseriei[arazzo] flamande øi a hainelor pictate flamande ca propagatori ai iconografiei laice, pe care se gîndeøte sæ oilustreze în curînd mai detaliat, însæ, cu acest prilej, mai atrage atenflia asupra faptului cæ øi arta burgundæ aplicatæa împodobirii uneltelor a inserat øi în colecfliile private florentine cele mai alese tipul cel mai pur de iconografiecomicæ nordicæ. Cæ aceøti precursori øi stræmoøi ai umorului breugelian au vrut sæ-øi gæseascæ drumul pînæîn vistieria familiei Medici, vorbitorul væ oferæ ca exemplu în acest sens renumita cupæ smælfluitæ din colecfliaThewalt, acum 4 în posesia lui Morgan [fig. 4]. Dupæ cum se øtie, existæ de jur împrejurul cupei un desen înfæfliøîndmaimufle care au jefuit un negustor, o farsæ ce aparfline, vizual øi dramatic, repertoriului tipic al comediei dinfiærile de Jos. Astfel, încæ din 1375 negustorul jefuit a fost væzut în picturile murale din castelul de Valenciennes(Dehaisnes, Documents [et extraits divers concernant l’histoire de l’art dans la Flandre II, Lille, 1886], p. 533),iar øapte dansatori deghizafli în maimufle øi-au putut reprezenta pe scenæ vesela pantomimæ chiar øi ca intermezzola un ospæfl din Bruges din 1468 5 în cinstea øi spre desfætarea ducelui Carol cel Pleøuv. O astfel de cupæ,poate chiar aceeaøi, se gæsea deja în 1464, ca obiect deosebit de valoros, în vistieria lui Piero de’ Medici, aøacum o dovedeøte o informaflie trecutæ cu vederea pînæ acum din inventarul sæu, unde în mod clar este recunoscutætextual o cupæ de acest fel, împreunæ cu alte asemenea cupe burgunde smælfluite (ed. Müntz [Les collectionsdes Médicis au XV e siècle, Paris/Londres, 1888], p. 40): „un bicchiere […]chon la fiera delle bertuccie smaltata di bianco, fior. 100“ [o cupæ (…) cu adunarede maimufle smælfluitæ în alb, 100 de florini].Øi aceastæ farsæ, precum Lupta pentru pantaloni, a circulat mai tîrziu în mediul maidemocratic øi mai liber al imaginii tipærite italiene timpurii, aøa cum se observæ dintr-oanonimæ gravuræ în cupru italianæ, care øi-ar putea gæsi modelul în arta împodobiriiobiectelor sau într-o timpurie gravuræ în lemn burgundæ (Gotha). 6La fel cum voioasele farse nordice au fost, precum podoaba de pe cupæ, inserateoarecum funcflional în viafla særbætoreascæ a florentinilor, tot aøa aceste reprezentærisatirice prezente în Lupta pentru pantaloni indicæ, prin „imprimeurile“ [imprese]pe care doamnele le purtau brodate pe mînecile hainelor (Beilage Allg. Zeitung,ianuarie 1899), o enigmæ vizualæ, încît, datoritæ evidentului lor caracter enigmatic,reprezentærile se aflau, personal øi practic, în relaflii strînse cu natura eroticæ a særbætoriiflorentinilor, întocmai cum aøa-numitele Ottoteller atribuite aøa-zisului Baccio12