Descarcă revista în format PDF - idea

+nivelul cæmætarilor, împrumuturi pentru studenfli ce transformau absolvirea într-o intrare în sclavia salarialæ. Laaceste presiuni ale muncitorilor de a fi incluøi în pactul neoliberal – pentru care accesul la bogæflia socialæ sepoate face doar în mod individual øi prin venit nonsalarial – capitalul a ræspuns afirmativ în primii ani ai secoluluiXXI. Acest ræspuns s-a dovedit a fi punctul iniflial al destabilizærii sistemului de credit.Poate fi însæ numitæ „luptæ“ extinderea verticalæ øi în profunzime a circulafliei creditului în rîndul clasei muncitoare,descrisæ la punctele 5 øi 6? Am putea pune la îndoialæ o asemenea formulare, dat fiind deznodæmîntulimediat al poveøtii – milioane de execuflii silite øi falimente etc. Cu siguranflæ a avut loc însæ o luptæ pentru condifliileremunerærii øi ale falimentului (ce include azi muncitorii), precum øi lupte pentru legislaflia care ar „salva“ proprietariilocuinflelor de la execuflia silitæ. Mulfli dintre cei de dreapta au væzut în „revoluflia creditului“ cauza crizei,fiindcæ aceasta le permisese prea multor „nevrednici“ sæ intre în sanctuarul restrîns al creditærii. Aceasta nu infirmæînsæ lupta realæ inifliatæ de muncitorii negri din anii 1960 împotriva practicilor de „redlining“ 7 øi a altor formede discriminare financiaræ. La urma urmei, luptele datornicilor au fæcut în mod tradiflional parte din analiza istorieiclaselor, încæ în ceea ce priveøte timpurile antice. De ce ar trebui ele excluse din analiza de clasæ a secoluluiXXI?Nu ataøæm o „etichetæ de prefl“ celor øase momente ale luptei. Alæturi de mulfli alfli factori conjuncturali, acesteaau contribuit împreunæ la declanøarea în 2008 a unei crize de proporflii istorice. Eøecul doctrinelor neoliberaleale Salariului øi Ræzboiului, Globalizarea, Noile Îngrædiri, Financiarizarea øi Criza Includerii nu au produsdoar o „recesiune“ economicæ: contradicfliile logice care definesc aceste fenomene transformæ recesiunea actualæîntr-o crizæ realæ. Încæ mai e posibilæ o „restabilire“ în viitorul apropiat (mæsuratæ prin creøterea PNB), însædacæ aceste contradicflii se adîncesc øi eøecurile se intensificæ, atunci capitalismul ar putea deveni „istorie“.3a. Ræspunsul imediat al capitalului la oportunitatea crizeiCriza actualæ e o oportunitate pentru capital cel puflin sub trei aspecte: (i) reorganizarea relafliei de putere întrecapitalul financiar øi restul sistemului; (ii) disciplinarea clasei muncitoare din SUA în rolul ei de datornic øi jucætorîn sistemul financiar; (iii) justificarea prædærii mediului, tæierilor salariale øi exproprierii pæmîntului din Lumeaa Treia printr-o întoarcere a „crizei datoriilor“. Sæ le luæm pe rînd.(i) Agonia capitalului financiar ori renaøterea acestuia?Criza actualæ a început ca o crizæ financiaræ: incapacitatea de rambursare a datoriilor majore øi a dobînzii oride acoperire a pierderilor produse prin speculaflii la scaræ grandioasæ. Cu toate cæ majoritatea crizelor au ocomponentæ financiaræ, în prezent de aceasta depinde soarta sistemului însuøi, întrucît financiarizarea produceîn mod inevitabil o transformare majoræ în ordinea øi ierarhia dintre sectoarele øi fazele capitalului.Va constitui oare criza oportunitatea (în schimbul enormei cantitæfli de capital pe care sectorul financiar o solicitæde la stat) de a cere sistarea completæ ori cel puflin reglementarea draconicæ a multor practici financiare? –în special CDO-uri øi CMO-uri (obligafliuni investiflionale sau ipotecare structurate), SIV-uri (instrumente investiflionalestructurate), CDS-uri (tranzacflii pe riscul de credit), credite derivative de toate tipurile øi poate chiarpracticile bancare offshore – tremuræ, micæ Elveflie! 8 Colapsul acestora a periclitat operafliunile cotidiene alecompaniilor industriale, comerciale øi de servicii, mari øi mici. Ori va fi în stare capitalul financiar sæ flinæ captivrestul sistemului, prin ameninflarea cu blocarea împrumuturilor øi suspendarea sistemului de credit pînæ cîndobfline acoperirea propriilor datorii de cætre guvern, øi în propriile-i condiflii?Putem observa un aspect al acestui conflict în lupta pentru „cauflionare“ între cei „Mari Trei“ producætori auto,respectiv alianfla aproape unanimæ a celui mai înalt nivel al guvernului (de la administraflia Bush la administrafliaObama) cu marile concerne bancare (Citigroup), companiile de asiguræri (AIG) øi chiar bæncile de investiflii (BearStearns). Extraordinara controversæ, dar øi clauzele potenflial fatale cerute de guvern de la General Motors øiChrysler, pentru ceea ce constituie o fracfliune în comparaflie cu miliardele alocate rapid pentru AIG, constituiesemne cæ, la cele mai înalte nivele ale statului, capitalul financiar e încæ dominant.Aceasta e doar prima rundæ dintr-o bætælie de duratæ care va da naøtere în urmætorul secol, dacæ supraviefluieøtecapitalismul, unui hibrid între doi poli: (a) un regim de reglementare foarte strictæ a inovafliilor financiare, careva permite direcflionarea capitalului eliberat de sectorul financiar într-un nou val de investiflii în proiecte pentru„energie verde“: de la turbinele eoliene øi tehnologiile de captare øi stocare a dioxidului de carbon pînæ la149