Descarcă revista în format PDF - idea

celei dintre „reformæ“ øi „revoluflie“ din politicile anticapitaliste din prima parte a secolului XX, cînd partidele socialdemocrate„reformiste“ erau instituflii importante. Aici, diferenfla dintre „intern“ øi „în afaræ“ nu e spaflialæ, ci politicæ.Poziflia „internæ“ presupune revendicæri adresate unei instituflii (stat/piaflæ) care e dedicatæ în mod normalreproducfliei relafliei dintre capital øi muncæ, în timp ce „în afaræ“ înseamnæ aproprierea comunalæ a resurselorde/non-comercializate, poate în paralel cu revendicæri formale. Amîndouæ pozifliile pot lua formæ oriunde, aøacum bunurile comune pot fi întreflinute ori create oriunde. Cele douæ aspecte pot fi complementare ori contradictorii.De exemplu, aproprierea poate fi îmbunætæflitæ øi/sau subminatæ de revendicærile adresate unei instituflii.Amîndouæ pot fi mijloace pentru formarea de alianfle, ambele pot exprima nevoi dincolo de revendicæri. Prinanaliza potenflialelor øi a relafliilor între intern øi afaræ în contexte specifice, o miøcare îøi poate clarifica strategia.Rezistenflele interne sînt duse în primul rînd în cadrul institufliilor øi arenelor existente, cum ar fi statul, corporafliile,sistemul legislativ, societatea civilæ tradiflionalæ, conceptele culturale tradiflionale. Scopul lor este în generalcreøterea venitului clasei muncitoare, abundenfla bunurilor øi dobîndirea puterii în interiorul sistemului,færæ a contesta direct organizarea capitalistæ a societæflii øi færæ a crea alternative colective la sistemul capitalist.De regulæ, ele iau forma revendicærilor adresate sistemului. Cu toate acestea, rezistenflele interne pot fi uneoridestul de agresive øi pot forfla limitele sistemului legal øi ale proprietæflii capitaliste. O asemenea disponibilitatede a confrunta în mod deschis sistemul e de apreciat, cel puflin în situaflia actualæ din SUA, din moment ceare mai multe øanse de a trece de revendicærile inifliale.În contrast, „în afaræ“, rezistenflele autonome se stræduie sæ creeze spaflii sociale øi relaflii cît mai independenteøi opuse relafliilor sociale capitaliste. Ele pot înfrunta în mod direct ori pot încerca sæ preia controlul øi sæ reorganizezeinstituflii capitaliste (o fabricæ, de exemplu) ori sæ creeze noi spaflii în afara acestor instituflii (ferme urbaneori locuinfle în cooperativæ) sau sæ acceseze resurse ce ar trebui sæ fie comune. Rezistenflele autonome genereazærelaflii, procese øi produse colective, noncomercializate, care funcflioneazæ într-o anumitæ mæsuræ realæ în afararelafliilor capitaliste, dînd putere clasei muncitoare în eforturile sale de a genera alternative la capital. În SUA,multe astfel de lupte apar în afara economiei formale. Recent, cîfliva dintre prietenii Midnight Notes au oferitcomentarii despre acest tip de lupte. În The Beginning of History [Începutul istoriei], Massimo De Angelis scrieîn spirit definitoriu:Dacæ reflectæm la miriadele de lupte comunitare ce au loc în lumea întreagæ pentru apæ, electricitate, pæmînt,accesul la bogæflia socialæ, viaflæ øi demnitate, e cu neputinflæ sæ nu remarci faptul cæ practicile relaflionare øiproductive care animæ øi formeazæ aceste lupte genereazæ valori øi moduri de acfliune øi asociere în coproducfliesocialæ (pe scurt, practici ale valorii). Ba mai mult, aceste practici ale valorii øi moduri de acfliuneøi asociere apar în afara celor ce corespund capitalului [...] Ceea ce e „în afara“ modului de producflie capitalistconstituie o problematicæ pe care trebuie sæ o abordæm de urgenflæ, dacæ vrem sæ ducem dezbatereanoastræ despre alternative într-un plan care ne ajutæ sæ informæm, sæ decodæm øi sæ intensificæm refleaualegæturilor între practici ale rezistenflei. 9Chris Carlsson a cartografiat o parte a acestui teren din SUA în Nowtopia [Prezentopia], unde scrie:Pe de altæ parte, grædinæritul comunitar, combustibilii alternativi øi mersul pe bicicletæ, toate sînt revolte tehnologicecare integreazæ o viziune ecologicæ pozitivæ în comportamente practice locale [...] Laolaltæ, aceastæconstelaflie a practicilor constituie o cercetare colectivæ, elaboratæ, descentralizatæ, necoordonatæ øi unefort de dezvoltare prin explorarea unui potenflial viitor postcapitalist, postpetrolier. 10Aøadar, dacæ abordarea social-democratæ încearcæ sæ se foloseascæ de institufliile existente pentru a mæri putereaclasei muncitoare în relaflia ei cu capitalul, cea autonomæ încearcæ sæ acflioneze independent de institufliileexistente øi sæ întemeieze o societate noncapitalistæ.Cu toate acestea, diferenflierea dintre „interior“ øi „afaræ“ nu e uøor de fæcut. Pînæ la urmæ, faptul cæ scrii pepancarte cu roøu øi negru cæ eøti un Revoluflionar Singular nu te øi face sæ fii unul. „Istoria“ va trebui sæ judece,iar ræspunsul se lasæ adesea aøteptat. Mai mult decît atît, cei care vor un ræspuns rapid ar trebui sæ-øi aminteascæde avertizærile prietenilor noøtri situaflioniøti, care ne semnaleazæ dificultatea trasærii unei distincflii interior/exteriorîntr-o societate dominatæ de fluxul infinit al imaginilor, metaforelor øi capcanelor dialectice, unde A se transformæuøor, într-o clipitæ, în non-A (øi înapoi la loc), iar „exteriorul“ poate fi întors uøor „pe dos“.156