citrant, pentru a juca „jocul dupæ regulile neoliberale“ ale comerflului mondial – precum invazia øi ocupareaIrakului. E motivul pentru care am început øi acum vom încheia acest pamflet despre crizæ øi revoluflie cu glonflulfatal care a stræpuns tînærul trup al lui Alexis Grigoropoulos. Acesta ne reaminteøte pe vecie cæ, în analizæ finalæ,capitalismul e un sistem rece, violent øi criminal. Prin urmare, cel mai important pas pentru „reducereaefectelor negative“ planetare, în perioada de tranziflie de la crizæ la revoluflie, e dezarmarea statului øi a capitalului,cît de mult øi cît de curînd cu putinflæ.Traducere de Anca Emilia Bumb øi Ovidiu fiichindeleanuNote:1. E vorba de Alexandros Grigoropoulos, un elev de 15 ani care a fost ucis de doi lucrætori ai polifliei, pe 6 decembrie 2008, în Atena,declanøînd revolte sociale pe tot întinsul Greciei. (N. tr.)2. Vezi Midnight Notes, „One No, Many Yeses“ (1997), www.midnightnotes.org.3. P. M., Bolo-Bolo, Zürich, Paranoia City, 1985.4. Midnight Notes, „Respect Your Enemies – The First Rule of Peace: An Essay Addressed to the U.S. Anti-war Movement“ (2002). Disponibilla adresa www.midnightnotes.org.5. „The Surge“: operafliune din 2007 de creøtere a numærului trupelor SUA trimise în Irak. (N. ed.)6. Midnight Notes, „One No, Many Yeses“ (1997).7. „Redlining“: formæ contemporanæ a rasismului instituflional în Statele Unite, care instituie discriminarea unui grup de oameni prin demarcareaunor zone urbane în care accesul la servicii bancare, medicale, educaflionale sau chiar la bunuri de larg consum e negat sau condiflionat prinprefluri crescute. (N. ed.)8. În englezæ în original, termenii pentru instrumentele financiare derivative menflionate: CDO: Collaterallized Debt Obligation; CMO: CollateralizedMortgage Obligation; SIV: Structured Investment Vehicle; CDS: Credit Default Swap. (N. tr.)9. Massimo De Angelis, The Beginning of History: Value Struggles and Global Capital, London, Pluto Press, 2007, p. 227.10. Chris Carlsson, Nowtopia: How Pirate Programmers, Outlaw Bicyclists, and Vacant-lot Gardeners Are Inventing the Future Today!, Oakland, AKPress, 2008, p. 45.11. „History has many cunning passages“, în englezæ în original, expresie celebræ din poemul „Gerontion“ al lui T. S. Eliot din 1920. (N. tr.)12. Kolya Abramsky, „Gathering Our Dignified Rage“ (2008). Disponibil la adresa: zapagringo.blogspot.com.13. Midnight Notes, Midnight Oil: Work, Energy, War: 1973–1992, New York, Autonomedia, 1992, p. 112.BibliografieMulte dintre publicafliile Midnight Notes sînt disponibile la adresa: www.midnightnotes.org.Abramsky, Kolya. 2008. „Gathering Our Dignified Rage.“ Accesat la http://zapagringo.blogspot.com.Boal, Iain et al. 2011. Afflicted Powers: Capital and Spectacle in a New Age of War. San Francisco, Retort.Bonefeld, Werner øi George Caffentzis (ed.). 2007. Subverting the Present, Imagining the Future: Insurrection, Movement, Commons. New York,Autonomedia.Carlsson, Chris. 2008. Nowtopia: How Pirate Programmers, Outlaw Bicyclists, and Vacant-lot Gardeners Are Inventing the Future Today!, Oakland,AK Press.Cleaver, Harry. 2000. Reading Capital Politically. Ediflia a doua. Leeds, AK Press/AntiTheses edition.De Angelis, Massimo. 2007. The Beginning of History: Value Struggles and Global Capital. London, Pluto Press.Holloway, John. 2002. Change the World Without Taking Power: The Meaning of Revolution Today. London, Pluto Press.Linebaugh, Peter. 2008. The Magna Carta Manifesto: Liberty and Commons for All, Berkeley, University of California Press.Midnight Notes. 1992. Midnight Oil: Work, Energy, War: 1973–1992. New York, Autonomedia.Midnight Notes. 1997. „One No, Many Yeses“.Midnight Notes. 2001. Auroras of the Zapatistas: Global and Local Struggles in the Fourth World War.Midnight Notes. 2002. „Respect Your Enemies – The First Rule of Peace: An Essay Addressed to the U.S. Anti-war Movement.“P. M. 1985. Bolo-Bolo, Zürich. Paranoia City, 1985.Shukaitis, Stephen, David Graeber øi Erika Biddle. 2007. Constituent Imagination: Militant Investigations Collective Theorization. Oakland, AK Press.Zapatista Army of National Liberation (EZLN). 2005. The Sixth Declaration of the Lacandon Jungle („Part VI: How We Are Going To Do It“). Accesatla www.inmotionmagazine.com/auto/selva6.html#Anchor-14210.160
versoPentru o teorie criticæa postcomunismului (II)Ovidiu fiichindeleanuMiza gîndirii øi practicii radicale actuale nu e Revoluflia, ci pur øi simplu,aparent mai modest, situarea într-un moment al praxisului. Aceasta nuînseamnæ însæ altceva decît schimbarea sensului lumii, fiindcæ lumea însæøise schimbæ, parcurgînd propria sa revoluflie imanentæ. Pasul propus aicie cel de la desluøirea condifliei postcomunismului în raport cu modernitatea,la constituirea unei teorii critice pentru recîøtigarea unui sens autonomal lumii.Færæ a stipula ceea ce ar însemna sensul lumii pentru diferite orientærideschise ale gîndirii, aø repeta ideea cæ, în ciuda aparenflelor unei lumidevenite imagine øi spectacol global, sensul lumii poate fi un non-sens.Sensul lumii nu e dat øi, odatæ cîøtigat, nu e garantat øi nu reprezintæ ogaranflie: poate fi însemnat, poate fi øters, poate fi pierdut, poate fi diabolic.„Postcomunismul“ însuøi e o condiflie a lumii întregi, o dare de vestea unei pierderi mai degrabæ decît a unei orientæri, o „retragere a politicului“sau a ideilor de comunizare într-un purgatoriu intangibil. Locul cæderiiîn lume a postcomunismului e însæ determinat empiric, din punctulde vedere al unei geografii social-politice care nu devine øi una cultural-politicæ:Europa de Est a devenit „fosta Europæ de Est“ 1 în acelaøi timpîn care „est-europenii“ au redevenit o identitate transnaflionalæ globalæ.Iar dacæ est-europenii au pierdut sensul autonom al lumii, creat, dincolode bine øi de ræu, înainte de 1989, în schimb se aflæ în situaflia de aputea trasa pierderea acestuia, prin puterea simplæ a memoriei comunicaflionale2 , care cuprinde tocmai caracterul recent al modernitæflii în careau (re)intrat.Pînæ în prezent, linia de apærare a gîndirii critice împotriva ideologiei dominantea anticomunismului a fost demonstrarea faptului cæ „ceea ce afost“ nu a fost „totalmente“ sau „esenflialmente“ ræu ori cæ proiectul sauexperienfla comunistæ aparfline de fapt modernitæflii. Cæ proiectul nu aconstituit o deviaflie anistoricæ, experienfla nu a fost un ræu infernal, iarlagærul „socialismului real“ nu a fost atît un exil în afara lumii, cît mai degrabætrup øi parte a modernitæflii, sub formæ de capitalism de stat, regimal rafliunii instrumentale sau al producfliei øi tehnicii generalizate etc. Liniade apærare nu mai e însæ suficientæ. Pentru o situaflie de depæøire a poziflieidefensive, de exercitare a dreptului la viaflæ bunæ, sarcina gîndirii etocmai desprinderea de aceastæ modernitate øi cîøtigarea prin aceastæmiøcare a unui sens al lumii pe care ne aflæm. Iar cheia desprinderii eliberatoarenu se poate afla decît în experienfla istoricæ ce cuprinde comunismul,momentul Revolufliei øi tranziflia postcomunistæ.OVIDIU fiICHINDELEANU (n. 1976). Doctor în filosofie (2008), cu o tezæ despre mediilemoderne ale sunetului øi arheologia cunoaøterii la 1900, în pregætire pentru publicare în limbaenglezæ. Studii de filosofie la Cluj (Universitatea „Babeø-Bolyai“), Strasbourg (UniversitateaMarc Bloch) øi Binghamton (Universitatea de Stat New York), cu specializare în filosofiilegermanæ øi francezæ ale ultimelor douæ secole. În prezent, pregæteøte volumul Colonizareapostcomunistæ. O istorie criticæ a culturii de tranziflie.Scopul teoriei critice nu e atît definirea unui concept general al rezistenflei,cît numirea momentului seren al unei rezistenfle descentrate de oprimare.Nu e plasarea practicii teoretice de partea rezistenflei, ci în situafliade rezistenflæ. Pentru a include în viziunea momentului istoric acel ceva„mai mult decît“ rezistenfla – un mod al autonomiei ori o alternativæ concretæ–, rezistenfla politicæ trebuie sæ porneascæ de la rezistenflæ epistemicæ,cu toatæ munca de familiarizare øi traducere presupusæ de aceasta.Condiflia schimbærii politice e încorporarea unei turnuri epistemice. Cualte cuvinte, viziunile alternative devin mai importante decît analitica dominafliei:acesta e modestul pariu pascalian propus aici, împotriva existenfleitardive, ce evolueazæ în urma istoriei. Locul întîlnirii e constituit de moduriøi spaflii generale ale cunoaøterii, radical diferite, însæ întotdeaunadeja existente: materialitæfli, nu utopii proiective. Iar pentru aceasta enevoie în primul rînd de cîøtigarea consistenflei epistemice a momentuluideterminant almediafliei, de precizareatransformærii istorice,aøa cum e aceastaperceputæ din pielea øilocul în care ne aflæmîn lume. Aceasta econdiflia necesaræ pentrutrecerea de la cinismla scepticism, atîtpentru combatereagoanei dupæ putere apragmatismului, cît øi împotriva resemnærii cinice – cæci ambele sebazeazæ pe vidarea imaginarului politic øi limitarea sistematicæ a cunoaøteriialternativelor concrete. Aceasta e øi condiflia necesaræ pentru ieøireadin retorica pur pozitivistæ a proiecfliei infinite ori, de cealaltæ parte,din cea a exprimærii încrederii infinite, la capæt de linie, în înflelepciuneaconducerii. Problema e simplæ øi nu e nouæ: cum poate fi articulatconcret principiul speranflei? Ce diferenflæ traseazæ în lume postcomunismul?Vid, monumente, incursiuni: trei limite ale teoriei criticeDupæ cum am væzut anterior, în cazuri importante ale teoriei critice sociale,precum Adorno øi Horkheimer, respectiv Althusser, din perspectivæmaterialistæ, maxima determinaflie posibilæ a momentului transformærii... e vidul. Chiar øi în varianta exogenæ a lui Lyotard, paralogia, contestareadeschisæ a modelelor rafliunii e deschisæ... cætre nimic. Aparenta deschidererealizatæ prin dubla dezvræjire postmetafizicæ de Subiectul esenflialal istoriei, proletariatul, din perspectivæ sincronicæ, øi de teleologia dialecticiimaterialiste (ori linia corectæ a Programului de Partid), din perspectivædiacronicæ, a fost transpusæ în lipsæ ontologicæ øi austeritate acunoaøterii. De sistematicitatea echivalenflei între deschidere øi lipsæ daudovadæ øi alte conceptualizæri apropiate de momentul praxisului, în afaradialecticii negative, precum le retrait du politique la Nancy øi Lacoue-Labarthesau le monde qui n’arrive pas à faire monde la Nancy, Realul la Lacanøi Žižek ori, în varianta optimistæ (dar la fel de goalæ), evenimentul laBadiou. Desigur, toate aceste gesturi teoretice se materializeazæ ca invitafliide a pune întrebæri, de partea cealaltæ a paginii, întrebæri pe cît de sim-161
- Page 1 and 2:
wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5:
insert 138 Tomáš Svoboda: Ultimul
- Page 8 and 9:
6ei într-un institut, s-a impus ca
- Page 10 and 11:
8l-a condus la formularea unei teor
- Page 12 and 13:
26. Vezi Aby Warburg, „Über Plan
- Page 14 and 15:
Fig. 3. Battle for the Breeches,Nor
- Page 16 and 17:
Note:1. Publicat in Sitzungsbericht
- Page 18 and 19:
Fig. 2. Warburg Institute Archive,
- Page 20 and 21:
Fig. 5 a, b. From Karl Lamprecht,In
- Page 22 and 23:
20Textul pe care îl avea dl Britt
- Page 24 and 25:
Was hat aber die italienische Früh
- Page 26 and 27:
Traducerea în limba românæ a fos
- Page 28 and 29:
tica istoricæ“ a lui Spitzer, î
- Page 30 and 31:
Esenflial pentru o øtiinflæ care
- Page 32 and 33:
tatea nimfei extatice øi a melanco
- Page 34 and 35:
s-a amplificat în tentativa de a
- Page 36 and 37:
galerieLIST OF ERASED EXHIBITIONS20
- Page 38 and 39:
tive, programe discursive, suveniru
- Page 41:
galerie
- Page 49:
galerie
- Page 59:
galerie
- Page 63:
galerie61
- Page 71 and 72:
scenaAceiaøi vechi prieteni:a afir
- Page 73 and 74:
scenadespre politica prieteniei øi
- Page 75 and 76:
scenaExhibition view, n.b.k., 2011,
- Page 77 and 78:
scenaØi într-adevær, aøa cum î
- Page 79 and 80:
scenaBethan HuwsBoat, 1983-2011, ex
- Page 81 and 82:
scenaPoziflia fostului bloc estic
- Page 83 and 84:
scenaMajoritatea artei contemporane
- Page 85 and 86:
Interieur at the exhibition Ostalgi
- Page 87 and 88:
Nikolay OleynikovRise and Fall, 201
- Page 89 and 90:
scenaAnna ZemánkováUntitled, ca.
- Page 91 and 92:
scenade a face publicul sæ guste o
- Page 93 and 94:
scena(Perspective în arta modernæ
- Page 95 and 96:
scenaSanja IvekovićFrom the series
- Page 97 and 98:
scenaficiar, ci øi-a mutat conul d
- Page 99 and 100:
scena„Eu nu sînt un simplu obser
- Page 101 and 102:
G-Series, 2010, courtesy: the artis
- Page 103 and 104:
scena√ Desenele pe care le fac s
- Page 105 and 106:
scenaStudy for a Memorial #9, 2010,
- Page 107 and 108:
scenamult, aducînd un public mixt:
- Page 109 and 110:
Women at Work - Washing-up, 2001, f
- Page 111 and 112: scenacuvînt al propozifliei urmæt
- Page 113 and 114: 111
- Page 115 and 116: How Do You want to be Governed?, 20
- Page 117 and 118: scena¬ What value do you give to a
- Page 119 and 120: scenaLa Macchina che Produce il Tem
- Page 121 and 122: scenaLa Pendolare [The Commuter],20
- Page 123 and 124: scena√ A fost ceva la risc. Nu cr
- Page 125 and 126: scenapalindromuri, mai multe palind
- Page 127 and 128: scenaPostspectacolul ca deturnare a
- Page 129 and 130: scenaInauguration of the People’s
- Page 131 and 132: scenaCandidatul la Preøedinflie s-
- Page 133 and 134: scenaThe Presidential Candidate slo
- Page 135 and 136: scena¬ Ce facefli voi este la limi
- Page 137 and 138: scenaAnetta Mona Chiøa & Lucia Tk
- Page 139 and 140: scena- escrocherii (mai ales asupra
- Page 143 and 144: +Bilete la ordin: de la crizæ la b
- Page 145 and 146: +a „realizærii“. Anume, atunci
- Page 147 and 148: +la 300% între 1990 øi 2005, jum
- Page 149 and 150: +controlul Statelor Unite, Japoniei
- Page 151 and 152: +nivelul cæmætarilor, împrumutur
- Page 153 and 154: +rii, ce fusese anterior doar privi
- Page 155 and 156: +În Spania, unde boomul speculafli
- Page 157 and 158: +De exemplu: Sæ rezistæm de aøa
- Page 159 and 160: +Cu toate acestea, credem cæ lupte
- Page 161: +mulfli oameni færæ loc de muncæ
- Page 165 and 166: versodominante, fiind important toc
- Page 167 and 168: versoton, dialectica fusese o metod
- Page 169 and 170: versoistorie. E un eveniment situat
- Page 171 and 172: 400117 RO ClujStr. Dorobanflilor, n
- Page 173 and 174: www.ideaeditura.rowww.ideamagazine.