Seven Studies for a Memorial, 2010, installation view, courtesy: the artist and Loock Galerieplu membru al publicului în acest teatru cu personaje reale pe care-l presupuneprocesul de contrafacere a istoriei. Distanfla, dacæ existæ, constæ în transformareape care sînt forflat s-o fac de la nivelul øi identitatea politicæ naflionalæ la identitateade artist øi de desenator de tribunal, întrucît aceastæ identitate simplificæ interacfliuneamea cu tribunalul. Asta îmi permite sæ negociez un alt limbaj de comunicare cu procesul,un limbaj care are pretenflia de a reprezenta ceva nobil, limbajul desenului.¬ Acest limbaj al desenului pare sæ reziste la o simplæ traducere a unei realitæfli înalta; el pare adesea sæ aibæ propriile legi de funcflionare. În multe privinfle, este vocabularulvizual cel mai apropiat de scris (de mînæ) øi, ca atare, se situeazæ la granifla dintresemanticæ øi formæ. Atît în lucrarea Visitor [Vizitator] cît øi, mai recent, în G-Series[Seria G], desenul øi scrisul coexistæ, fuzioneazæ øi se joacæ cu caracterul evaziv al uneisemnificaflii care trebuie încorporatæ într-o urmæ, într-o marcæ. G vine de la genocid, darøi de la Grubanov; este un semn, o figuræ abstractæ, element al nonfigurativului. În desene,cu toate acestea, el capætæ o autonomie carnavalescæ, generînd tot mai multe urmeøi linii, pînæ cînd forma cuvintelor øi relaflia lor sf<strong>idea</strong>zæ controlul deplin. Consideri cæ aceastæserie e o potenflialæ mærturie a unei mai profunde incompatibilitæfli între realitatea aøacum se desfæøoaræ ea øi ceea ce sîntem capabili sæ spunem despre ea?în acest purgatoriu care a fost procesul a fost, probabil, o cale prin care judecætorii ausubliniat materialitatea justifliei (øi o întrupare a vinei)? Sau este aceasta o declarafliede distanflare øi înstræinare, un pas înapoi faflæ de propria ta istorie (øi, pînæ la un punct,a lui Milošević)?√ Pe de o parte, ecusonul de „vizitator“ este un permis de intrare în vidul undeidentitæflile oficiale se îmbinæ în nofliunea de „internaflional“, adicæ OrganizafliaNafliunilor Unite, justiflie internaflionalæ øi tribunal internaflional. Trebuie sæ-fli prezinflicartea de identitate naflionalæ la intrare, ca øi cum ai pætrunde pe un teritoriu suveran;ea îfli este apoi luatæ øi înlocuitæ cu ecusonul de „vizitator“ – noua ta identitateîn acest nonspafliu transnaflional, superficial. Acfliunea are drept scop, probabil, presupusaobiectivitate a tribunalului øi conceptele de transnaflional øi internaflional. Pe dealtæ parte, titlul de „vizitator“ subliniazæ ambiguitatea pozifliei mele, a implicærii meledirecte în evenimentele discutate în sala de judecatæ, transformîndu-mæ într-un siminingthe situation between the artist and his model on the semanticand visual levels. John Berger wrote that drawing documents notwhat you’ve seen, but what you’ve become. Drawing is an interactionwith the subject; even more, it’s an introjection of the subjectuntil you incorporate it to the point that the fusion of the subject andyour own cognitive apparatus starts coming out of your hand andyour pen. The drawings I made in the courtroom situate me not justin relation to the visual particularities I am considering while drawing,but also to the entire historical and political backdrop of thetrial. Moreover, this backdrop happens to be my personal history,hence my involvement is multi-faceted. I am not merely an observer,but an active participant in the process of recapitulating differentemotional narratives in the official history. My drawings record aprocess of coming to terms with the contradictory aspects of myinvolvement in this troubling chapter of history as well as my implicitinvolvement in the trial.¬ Along with your sketches of the prosecuted, the judges, and theoverly present décor (lights, headphones, video-cameras etc.), youalso present the “Visitor” badge granting you access to court, as wellas stills from the TV coverage of the hearings, in which you can beseen as part of the audience. Is this a way of emphasizing the needfor proof of physical presence, in the same way in which holdingMiloševic’ in the limbo which was the trial was perhaps a way for thejudges to emphasize the materiality of justice (and an embodimentof guilt)? Or is it a declaration of distance and estrangement, a stepback from your own (and up to a point Miloševic’‘s) history?√ On the one hand, the “Visitor” badge is a pass to enter the voidwhere formal identities merge into the notion of “international,”i.e. United Nations, international justice, and international tribunal.You need to present your national identity card at the entrance, asthough you were entering sovereign territory; it is then taken awayfrom you and replaced with the “Visitor” badge – your new identityin this transnational, superficial non-place. An action aims, perhaps,at the supposed objectivity of the tribunal and the concepts of transnationaland international. On the other hand, the title “Visitor”emphasizes the ambiguity of my position, of my direct involvementin the events discussed in the courtroom, making me a mere memberof the audience in this reality theater engaged in the process of forginghistory. The distance, if there is any, is contained in the trans<strong>format</strong>ionthat I am forced to make from my own national and politicalidentity into the identity of an artist and court draftsman, since thisidentity simplifies my interaction with the tribunal. It allows me tonegotiate a different language of communicating with the process,a language with a noble claim to what it represents, the languageof drawing.¬ This language of drawing seems to resist a mere translationof one reality into another; it often appears to have its own laws ofoperation. In many ways, it’s the closest visual vocabulary to (hand)-writing, and as such it situates itself at the border between semanticsand form. Both in the work Visitor and, more recently, in theG-Series, drawing and writing coexist, merge into one another, andplay with the elusiveness of a meaning that has to be embodied in atrace, a mark. G-stands for genocide, but also for Grubanov;it is a sign, an abstract figure, proof of non-representability. In thedrawings, however, it acquires a carnivalesque autonomy, generatingmore and more traces and lines until the shape of the words andtheir relationship to one another defy full control. Do you regardthese series as potential testimonies to a deeper incompatibilitybetween reality as it unfolds and what we are capable of sayingabout it?√ The drawings I make are documents of locating and signifyingunofficial and illegitimate truths about their subject. They recordevents as my attention towards the subject reaches a multi-facetedconclusion or imposes a crucial question. They are algorithms of variousdifferent mechanisms of identification; they dwell on the natureand cause of this identification. The G-Series records such a mecha-100
scena√ Desenele pe care le fac sînt documente de localizare øi semnificare a unor adeværurineoficiale øi nelegitime despre subiectul lor. Ele înregistreazæ evenimente întimp ce atenflia mea faflæ de subiect ajunge la o concluzie cu mai multe faflete sauimpune o întrebare crucialæ. Ele sînt algoritmi ai numeroaselor øi diferitelor mecanismede identificare; ele vizeazæ natura øi cauza acestei identificæri. G-Series înregistreazæun astfel de mecanism de identificare; nu cautæ o identitate sau pozifliespecificæ legatæ de stigmatizarea de care se foloseøte, ci descrie traiectoria semnificæriiinstituflionale, de a impune etichete istorice în arena geopoliticæ. Prin faptul cæ nudoar descriu, ci øi fac o introiecflie øi dezvælui vizual procesul de stabilire a unui astfelde stigmat, eu încerc sæ dobîndesc autonomie în raport cu semnificanflii instituflionaliai structurilor de putere internaflionale. Sînt profund reticent în a accepta aceastæidentitate øi, prin urmare, deconstruiesc parodia øi simplificærile unui astfel de stigmat.Eu susflin cæ acest stigmat este, în primul rînd, o practicæ neoliberalæ de etichetaremenitæ a structura economia modului în care sæ te referi la un anumit subiect,spre deosebire de o judecatæ cu o justificare istoricæ. De aici øi titlul de Seria G øideconstrucflia numelui meu øi faptul cæ mæ semnez „Ivan G-Star Raw“. Cuvîntul „genocid“apare în aceste desene ca simplu semn, ca entitate vizualæ distorsionatæ înmai multe variante desenate øi scrise, el este rupt de punctul sæu esenflial de referinflæøi trans<strong>format</strong> într-un brand. Acesta explicæ modul în care într-o lume cu adeværatcoruptæ nu existæ niciun teren sigur din punct de vedere etic unde sæ vorbeøtidespre acest subiect færæ a abuza sau manipula implicafliile sale.¬ Se poate ca imposibilitatea de a gæsi acest teren sigur din punct de vedere etic decare vorbeøti sæ fie legatæ de absenfla unei poziflii nevinovate din punct de vedere etnic,fapt care nu numai cæ face imposibilæ discuflia despre subiect, dar înseamnæ øi cæ existæfoarte pufline puncte de vedere universal valabile? Mæ întreb cum a fost generatæ olucrare ca Afterimages [Imagini remanente], dacæ ai plecat de la persistenfla memorieiacestor læcaøuri de cult ale cæror contururi subfliri, fragmentare le sugerezi øi le redaiaproape abstract, ca øi cum, împreunæ cu liniile lipsæ, ai øters øi istoria, violenfla øi distrugereacare au însoflit atît de des arhitectura lor fizicæ øi simbolicæ. Imagini remanentesau imagini-fantomæ – acestea sînt reminiscenfle persistente, la fel ca efectul optic pecare îl denotæ titlul lucrærii.√ Pe de o parte, sîntem martorii unui mai scæzut specific regional øi naflional întoate contextele øi, pe de altæ parte, ai unei mai mari sensibilitæfli la nivel mondialfaflæ de orice particularitate geopoliticæ. Fluxul mai bogat de informaflii øi fapte a distribuitcunoøtinflele astfel încît a devenit imposibil sæ ascunzi capitolele întunecate aleistoriei naflionale. Øi toate acestea fiind interconectate în conceptul neoliberal globalde democraflie, îl putem cita cu uøurinflæ pe Albert Camus cînd vorbim despreposibilitatea de nevinovæflie eticæ øi etnicæ. Camus spunea: „Dacæ asta este democraflie,atunci sîntem cu toflii vinovafli“. Imaginarul-sursæ pentru Afterimages este supraîncærcatcu un impuls ideologic; aceste imagini au avut un potenflial øi un efectideologic ridicat: monumente religioase øi scene religioase, presupusul fundal ideological conflictelor armate din Balcani. În timpul ræzboiului, am væzut chiar nofliuneade memorie, actul poetic øi lipsit de egoism al pæstrærii memoriei colective transformîndu-seîntr-o armæ agresivæ ce produce false distincflii bazate pe specificurile impulsurilorideologice. Am vrut sæ intervin în aceste imagini a cæror decontextualizarealimenta conflictul. Am revenit la ideea autenticæ de memorie øi am încercat s-oîntruchipez prin actul desenærii, prin deconstruirea semnificanflilor pînæ au fost reduøila o vizualizare a ceea ce ar fi putea fi memoria lor.¬ O altæ întrebare, atunci, ar fi în ce mæsuræ se învîrte opera ta în jurul chestiunilorlegate de memorie. Dacæ mæ uit la alte proiecte ale tale, cum ar fi Memorial sau HauntingMemory [Memoria obsedantæ], observ cæ amintirile din viafla ta personalæ staulîngæ secfliuni ale istoriei colective; ele se sprijinæ reciproc. Sæ fie amintirile întrupate,Images from the Study of My Father: A Relation to the Origin,2004, slide projection, 73 images, courtesy: the artist101
- Page 1 and 2:
wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4:
Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5:
insert 138 Tomáš Svoboda: Ultimul
- Page 8 and 9:
6ei într-un institut, s-a impus ca
- Page 10 and 11:
8l-a condus la formularea unei teor
- Page 12 and 13:
26. Vezi Aby Warburg, „Über Plan
- Page 14 and 15:
Fig. 3. Battle for the Breeches,Nor
- Page 16 and 17:
Note:1. Publicat in Sitzungsbericht
- Page 18 and 19:
Fig. 2. Warburg Institute Archive,
- Page 20 and 21:
Fig. 5 a, b. From Karl Lamprecht,In
- Page 22 and 23:
20Textul pe care îl avea dl Britt
- Page 24 and 25:
Was hat aber die italienische Früh
- Page 26 and 27:
Traducerea în limba românæ a fos
- Page 28 and 29:
tica istoricæ“ a lui Spitzer, î
- Page 30 and 31:
Esenflial pentru o øtiinflæ care
- Page 32 and 33:
tatea nimfei extatice øi a melanco
- Page 34 and 35:
s-a amplificat în tentativa de a
- Page 36 and 37:
galerieLIST OF ERASED EXHIBITIONS20
- Page 38 and 39:
tive, programe discursive, suveniru
- Page 41:
galerie
- Page 49:
galerie
- Page 59: galerie
- Page 63: galerie61
- Page 71 and 72: scenaAceiaøi vechi prieteni:a afir
- Page 73 and 74: scenadespre politica prieteniei øi
- Page 75 and 76: scenaExhibition view, n.b.k., 2011,
- Page 77 and 78: scenaØi într-adevær, aøa cum î
- Page 79 and 80: scenaBethan HuwsBoat, 1983-2011, ex
- Page 81 and 82: scenaPoziflia fostului bloc estic
- Page 83 and 84: scenaMajoritatea artei contemporane
- Page 85 and 86: Interieur at the exhibition Ostalgi
- Page 87 and 88: Nikolay OleynikovRise and Fall, 201
- Page 89 and 90: scenaAnna ZemánkováUntitled, ca.
- Page 91 and 92: scenade a face publicul sæ guste o
- Page 93 and 94: scena(Perspective în arta modernæ
- Page 95 and 96: scenaSanja IvekovićFrom the series
- Page 97 and 98: scenaficiar, ci øi-a mutat conul d
- Page 99 and 100: scena„Eu nu sînt un simplu obser
- Page 101: G-Series, 2010, courtesy: the artis
- Page 105 and 106: scenaStudy for a Memorial #9, 2010,
- Page 107 and 108: scenamult, aducînd un public mixt:
- Page 109 and 110: Women at Work - Washing-up, 2001, f
- Page 111 and 112: scenacuvînt al propozifliei urmæt
- Page 113 and 114: 111
- Page 115 and 116: How Do You want to be Governed?, 20
- Page 117 and 118: scena¬ What value do you give to a
- Page 119 and 120: scenaLa Macchina che Produce il Tem
- Page 121 and 122: scenaLa Pendolare [The Commuter],20
- Page 123 and 124: scena√ A fost ceva la risc. Nu cr
- Page 125 and 126: scenapalindromuri, mai multe palind
- Page 127 and 128: scenaPostspectacolul ca deturnare a
- Page 129 and 130: scenaInauguration of the People’s
- Page 131 and 132: scenaCandidatul la Preøedinflie s-
- Page 133 and 134: scenaThe Presidential Candidate slo
- Page 135 and 136: scena¬ Ce facefli voi este la limi
- Page 137 and 138: scenaAnetta Mona Chiøa & Lucia Tk
- Page 139 and 140: scena- escrocherii (mai ales asupra
- Page 143 and 144: +Bilete la ordin: de la crizæ la b
- Page 145 and 146: +a „realizærii“. Anume, atunci
- Page 147 and 148: +la 300% între 1990 øi 2005, jum
- Page 149 and 150: +controlul Statelor Unite, Japoniei
- Page 151 and 152: +nivelul cæmætarilor, împrumutur
- Page 153 and 154:
+rii, ce fusese anterior doar privi
- Page 155 and 156:
+În Spania, unde boomul speculafli
- Page 157 and 158:
+De exemplu: Sæ rezistæm de aøa
- Page 159 and 160:
+Cu toate acestea, credem cæ lupte
- Page 161 and 162:
+mulfli oameni færæ loc de muncæ
- Page 163 and 164:
versoPentru o teorie criticæa post
- Page 165 and 166:
versodominante, fiind important toc
- Page 167 and 168:
versoton, dialectica fusese o metod
- Page 169 and 170:
versoistorie. E un eveniment situat
- Page 171 and 172:
400117 RO ClujStr. Dorobanflilor, n
- Page 173 and 174:
www.ideaeditura.rowww.ideamagazine.