s-a amplificat în tentativa de a înflelege ce însemna viafla postumæ a pægînismului pentru întreaga civilizaflie europeanæ“ (Gombrich, Aby Warburg,p. 307).17. Asupra opozifliei dintre societæflile „reci“ (sau færæ istorie) øi societæflile „calde“, care multiplicæ incidenfla factorilor istorici, a se vedea ce a scrisClaude Lévi-Strauss, La penseé sauvage, Paris, Plon, 1962, p. 309–310 (trad. it.: Il pensiero selvaggio, Milano, Il saggiatore, 1964 [ed. româneascæ:Gîndirea sælbaticæ, ed. a doua, traducere de I. Pecher, Iaøi, Polirom, 2011, p. 238–239]).18. Gombrich, Aby Warburg, p. 242.19. „Dinamogramele artei antice sînt transmise artiøtilor care imitæ, ræspund sau îøi amintesc într-o stare de tensiune maximæ, dar nu sînt polarizateîn ceea ce priveøte încærcætura lor energeticæ activæ sau pasivæ. Numai contactul cu noua epocæ produce polarizarea. Polarizarea poateaduce o ræsturnare radicalæ (inversare) a înflelesului pe care ei îl aveau despre Antichitatea clasicæ […] Esenfla engramelor tiasotice ca încærcæturiechilibrate într-o butelie de Leyda înainte de contactul lor cu voinfla selectivæ a epocii.“ Gombrich, Aby Warburg, p. 248–249.20. Interpretarea warburgianæ a Melencoliei lui Dürer drept „filæ de confort umanist împotriva fricii de Saturn“, care transformæ imaginea demonuluiplanetar, a influenflat puternic concluziile studiului lui Erwin Panofsky øi Fritz Saxl, Dürers „Melencolia I“. Eine Quellen- und Typen-geschichlicheUntersuchung, Leipzig–Berlin, Teubner, 1923.21. Paginile în care Warburg dezvoltæ aceastæ interpretare a figurilor lui Burckhardt øi Nietzsche sînt printre cele mai frumoase pe care le-a scris:„Trebuie sæ învæflæm sæ-i vedem pe Burckhardt øi Nietzsche drept senzori ai undelor mnemonice øi sæ înflelegem cæ ei au conøtientizat lumeaîn douæ moduri total diferite […] Ambii sînt seismografe extrem de sensibile ale cæror fundaflii tremuræ cînd trebuie sæ recepteze øi sæ transmitæundele. Dar existæ o diferenflæ importantæ între ei: Burckhardt recepteazæ undele ce au venit din trecut, le simte tremurul periculos øiîncearcæ sæ întæreascæ fundaflia propriului seismograf […] El a simflit în mod clar pericolul profesiei sale øi riscul de a sucomba, dar nu s-a predatromantismului […] Burckhardt era un necromant în deplinæ cunoøtinflæ de cauzæ; el a evocat spectrele care îl ameninflau în mod serios,dar le-a învins construindu-øi un turn de observaflie. El este un clarvæzætor asemeni lui Linceu: stæ în turnul sæu øi vorbeøte […] a fost øi varæmîne un iluminator, deøi nu øi-a dorit sæ fie altceva decît un simplu maestru […] Ce tip de clarvæzætor e Nietzsche? El îi seamænæ lui Nabi,profetului antic care fuge pe stradæ, îøi rupe hainele, ameninflæ øi cîteodatæ trage poporul dupæ el. Gestul sæu derivæ din cel al purtætorului detirs care constrînge pe oricine sæ îl urmeze. De aici øi observafliile sale despre dans. În figurile lui Nietzsche øi Burckhardt, douæ modele anticede profefli se confruntæ în regiunea unde se întîlnesc tradifliile latine øi cele germane. Întrebarea este care dintre cele douæ tipuri poate suportamai bine trauma vocafliei sale. Unul dintre ei încearcæ sæ o transforme în chemare. Absenfla unui ræspuns mineazæ încontinuu fundaflia sa:la urma urmelor, el era un maestru. Doi fii de pastor reacflioneazæ în moduri opuse la sentimentul prezenflei divine în lume“. Gombrich,Aby Warburg, p. 254–257.22. Ibid., p. 253.23. Ibid., p. 223. Concepflia warburgianæ a simbolurilor øi a vieflii lor în memoria socialæ poate sæ aminteascæ de ideea jungianæ de arhetip. Numelelui Jung nu apare însæ în notele lui Warburg. Pe de altæ parte, nu trebuie sæ uitæm cæ imaginile sînt pentru Warburg realitæfli istorice, inserateîntr-un proces de transmitere a culturii, øi nu entitæfli anistorice, precum la Jung.24. În introducerea la Warburg, La rinascita, p. XVII.25. Despre Giulio Camillo øi teatrul sæu, a se vedea cap. 6 din Frances A. Yates, The art of memory, London, Routlege & Kegan Paul, 1966 (trad.it.: L’arte della memoria, Torino, Einaudi, 1972).26. Despre cercul hermeneutic, a se vedea magistralele observaflii ale lui Leo Spitzer, Linguistics and litarary history, Princeton, [Princeton UniversityPress,] 1948 (trad. it.: Critica stilistica e semantica storica, Bari, Laterza, 1966, p. 93–95).27. Observaflia îi aparfline lui Heidegger, care a fondat din punct de vedere filosofic cercul hermeneutic, în Sein und Zeit, Tübingen, Niemeyer,1927, p. 151–153 [ed. româneascæ: Fiinflæ øi timp, traducere de Gabriel Liiceanu øi Cætælin Cioabæ, Bucureøti, Humanitas, 2003, p. 207–211].28. Aby Warburg, Sandro Botticellis „Geburt der Venus“ und „Frühling“, Hamburg–Leipzig, Leopold Voss, 1893 (trad. it.: „La «Nascita di Venere»e la «Primavera» di Sandro Botticelli“, in id., La rinascita, p. 58).29. Gombrich, Aby Warburg, p. 303.30. Aby Warburg, „Orientalisierende Astrologie“, Zeitschrift der Deutschen Morgenländischen Gesellschaft, nr. 6, 1927. Pentru cæ e mereu necesaræsalvarea rafliunii de raflionaliøti, e bine de precizat cæ acele categorii de care se foloseøte Warburg în diagnozele lui sînt infinit mai subtiledecît opoziflia curentæ între raflionalism øi iraflionalism. Conflictul este, de fapt, interpretat de el în termeni de polaritate, øi nu de dihotomie.Redescoperirea nofliunii goetheene de polaritate în vederea unei comprehensiuni globale a culturii noastre este printre cele mai fecunde moøtenirilæsate de Warburg øtiinflei culturii. Aceasta e îndeosebi importantæ dacæ se ia în considerare faptul cæ opoziflia dintre raflionalism øi iraflionalisma distorsionat adesea interpretarea tradifliei culturale a Occidentului.31. Erwin Panofsky, Meaning in the visual arts: Papers in and on art history, Garden City, Doubleday & Co., 1955 (trad. it.: Il significato nelle artevisive, Torino, Einaudi, 1962, p. 36 [ed. româneascæ: Artæ øi semnificaflie, traducere de Øtefan Stoenescu, cuvînt-înainte de Mihai Gramatopol,Bucureøti, Meridiane, 1980, p. 63]).32. Erwin Panofsky, Studies of iconology: Humanistic themes in the art of the Renaissance, New York, Oxford University Press, 1939 (trad. it.: Studidi iconologia, Torino, Einaudi, 1975, p. 246).33. Nici Panofsky, nici cercetætorii care au fost, mai mult decît el, apropiafli de Warburg, øi care dupæ moartea lui au asigurat continuitatea Institutului,de la F. Saxl la G. Bing øi E. Wind (cît despre E. Gombrich, el a devenit membru al Institutului numai dupæ moartea lui Warburg), nu aupretins niciodatæ sæ fie considerafli succesorii lui Warburg în ceea ce priveøte cercetarea lui despre o øtiinflæ færæ nume, dincolo de frontiereleistoriei artei. Fiecare dintre ei a aprofundat, adesea în mod genial, moøtenirea lui Warburg în limitele istoriei artei, dar færæ a le depæøi tematic,într-o abordare globalæ a faptelor de culturæ. Øi este probabil cæ aceasta a corespuns øi unei necesitæfli obiective vitale øi organizatorice a Institutului,a cærui activitate a însemnat oricum o incomparabilæ reînnoire a studiilor de istoria artei. Ræmîne faptul cæ, în ceea ce priveøte „øtiinflafæræ nume“, Nachleben a lui Warburg aøteaptæ încæ întîlnirea polarizantæ cu voinfla selectivæ a epocii. Despre personalitæflile cercetætorilor asociaflicu Warburg Institute, a se vedea Carlo Ginzburg, „Da A. Warburg a E. H. Gombrich. Note su un problema di metodo“, Studi Medievali, nr.2, 1966, p. 1015–1065; acum in id., Miti emblemi spie. Morfologia e storia, Torino, Einaudi, 1986.32
arhiva34. Cf. Claude Lévi-Strauss, „Histoire et ethnologie“, Revue de Métaphysique et de morale, nr. 3–4, 1949; republicat in id., Anthropologie structurale,Paris, [Plon,] 1958, p. 24–25 (trad. it.: Antropologia strutturale, Milano, Il saggiatore, 1966 [ed. româneascæ: Antropologia structuralæ,traducere de I. Pecher, prefaflæ de Ion Aluaø, Bucureøti, Editura Politicæ, 1978, p. 35–36]).35. Afirmaflia lui Valéry in „Regards sur le monde actuel“, in id., OEuvres, t. II, [Paris, Stock,] 1944, p. 923) nu trebuie înfleleasæ doar în sens geografic.36. Aby Warburg, „Der Eintritt des antikisierenden Idealstils in die Malerei der FrühRenaissance“, Kunstchronik, vol. 25, 8 martie 1914 (trad. it.:„L’ingresso dello stile <strong>idea</strong>le anticheggiante nella pittura del primo Rinascimento“, in id., La rinascita, p. 307).33
- Page 1 and 2: wartæ + societate / arts + society
- Page 3 and 4: Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 5: insert 138 Tomáš Svoboda: Ultimul
- Page 8 and 9: 6ei într-un institut, s-a impus ca
- Page 10 and 11: 8l-a condus la formularea unei teor
- Page 12 and 13: 26. Vezi Aby Warburg, „Über Plan
- Page 14 and 15: Fig. 3. Battle for the Breeches,Nor
- Page 16 and 17: Note:1. Publicat in Sitzungsbericht
- Page 18 and 19: Fig. 2. Warburg Institute Archive,
- Page 20 and 21: Fig. 5 a, b. From Karl Lamprecht,In
- Page 22 and 23: 20Textul pe care îl avea dl Britt
- Page 24 and 25: Was hat aber die italienische Früh
- Page 26 and 27: Traducerea în limba românæ a fos
- Page 28 and 29: tica istoricæ“ a lui Spitzer, î
- Page 30 and 31: Esenflial pentru o øtiinflæ care
- Page 32 and 33: tatea nimfei extatice øi a melanco
- Page 36 and 37: galerieLIST OF ERASED EXHIBITIONS20
- Page 38 and 39: tive, programe discursive, suveniru
- Page 41: galerie
- Page 49: galerie
- Page 59: galerie
- Page 63: galerie61
- Page 71 and 72: scenaAceiaøi vechi prieteni:a afir
- Page 73 and 74: scenadespre politica prieteniei øi
- Page 75 and 76: scenaExhibition view, n.b.k., 2011,
- Page 77 and 78: scenaØi într-adevær, aøa cum î
- Page 79 and 80: scenaBethan HuwsBoat, 1983-2011, ex
- Page 81 and 82: scenaPoziflia fostului bloc estic
- Page 83 and 84: scenaMajoritatea artei contemporane
- Page 85 and 86:
Interieur at the exhibition Ostalgi
- Page 87 and 88:
Nikolay OleynikovRise and Fall, 201
- Page 89 and 90:
scenaAnna ZemánkováUntitled, ca.
- Page 91 and 92:
scenade a face publicul sæ guste o
- Page 93 and 94:
scena(Perspective în arta modernæ
- Page 95 and 96:
scenaSanja IvekovićFrom the series
- Page 97 and 98:
scenaficiar, ci øi-a mutat conul d
- Page 99 and 100:
scena„Eu nu sînt un simplu obser
- Page 101 and 102:
G-Series, 2010, courtesy: the artis
- Page 103 and 104:
scena√ Desenele pe care le fac s
- Page 105 and 106:
scenaStudy for a Memorial #9, 2010,
- Page 107 and 108:
scenamult, aducînd un public mixt:
- Page 109 and 110:
Women at Work - Washing-up, 2001, f
- Page 111 and 112:
scenacuvînt al propozifliei urmæt
- Page 113 and 114:
111
- Page 115 and 116:
How Do You want to be Governed?, 20
- Page 117 and 118:
scena¬ What value do you give to a
- Page 119 and 120:
scenaLa Macchina che Produce il Tem
- Page 121 and 122:
scenaLa Pendolare [The Commuter],20
- Page 123 and 124:
scena√ A fost ceva la risc. Nu cr
- Page 125 and 126:
scenapalindromuri, mai multe palind
- Page 127 and 128:
scenaPostspectacolul ca deturnare a
- Page 129 and 130:
scenaInauguration of the People’s
- Page 131 and 132:
scenaCandidatul la Preøedinflie s-
- Page 133 and 134:
scenaThe Presidential Candidate slo
- Page 135 and 136:
scena¬ Ce facefli voi este la limi
- Page 137 and 138:
scenaAnetta Mona Chiøa & Lucia Tk
- Page 139 and 140:
scena- escrocherii (mai ales asupra
- Page 143 and 144:
+Bilete la ordin: de la crizæ la b
- Page 145 and 146:
+a „realizærii“. Anume, atunci
- Page 147 and 148:
+la 300% între 1990 øi 2005, jum
- Page 149 and 150:
+controlul Statelor Unite, Japoniei
- Page 151 and 152:
+nivelul cæmætarilor, împrumutur
- Page 153 and 154:
+rii, ce fusese anterior doar privi
- Page 155 and 156:
+În Spania, unde boomul speculafli
- Page 157 and 158:
+De exemplu: Sæ rezistæm de aøa
- Page 159 and 160:
+Cu toate acestea, credem cæ lupte
- Page 161 and 162:
+mulfli oameni færæ loc de muncæ
- Page 163 and 164:
versoPentru o teorie criticæa post
- Page 165 and 166:
versodominante, fiind important toc
- Page 167 and 168:
versoton, dialectica fusese o metod
- Page 169 and 170:
versoistorie. E un eveniment situat
- Page 171 and 172:
400117 RO ClujStr. Dorobanflilor, n
- Page 173 and 174:
www.ideaeditura.rowww.ideamagazine.
Change language