Descarcă revista în format PDF - idea

Fig. 2. Warburg Institute Archive, III.82.3.2, p. 1Fig. 3. Warburg Institute Archive, III.83.1.2, p. 37Fig. 4. Warburg Institute Archive, III.83.2.1, p. 17Camarazi: – cred cæ nici nu e nevoie sæ mai spun cæ aceastæ prelegerenu a fost despre rezolvarea unei ghicitori picturale de dragul ei înseøi,cu atît mai mult cu cît nu poate fi aici iluminatæ dupæ cum ne-am dori-o,ci numai surprinsæ sub un reflector cinematografic.Intenflia experimentului izolat øi cît se poate de provizoriu pe carel-am întreprins aici e de a pleda pentru o extindere a graniflelor metodologiceale manierei noastre de-a studia arta, în termeni deopotrivæmateriali øi spafliali.Pînæ acum, lipsa unor categorii generale adecvate privitoare la evolufliea reprezentat pentru istoria artei un obstacol în a-øi pune materialelela dispoziflia – încæ nescrisei – „psihologii istorice a expresieiumane“. Adoptînd fie o poziflie excesiv de materialistæ, fie una excesivde misticæ, tînæra noastræ disciplinæ îøi blocheazæ propria vederepanoramicæ asupra istoriei. Ea bîjbîie cætre o teorie evoluflionistæproprie, situatæ undeva între schematismele istoriei politice øi credinfladogmaticæ în geniu. În încercarea de-a descifra frescele din PalazzoSchifanoia din Ferrara, nædæjduiesc sæ fi arætat în ce fel o analizæ iconologicæce se poate desfæøura liber, færæ sæ se teamæ de frontiere, øicare poate trata lumile anticæ, medievalæ øi modernæ ca pe o unitateistoricæ coerentæ – o analizæ care poate scruta chiar pe cea mai puræøi pe cea mai utilitaræ dintre arte ca documente echivalente ale expresiei–, în ce fel o asemenea metodæ, stræduindu-se sæ luminezeo singuræ obscuritate, poate arunca o luminæ asupra marilor øi universalelorprocese evolutive în întreaga lor interconexiune. Am cæutatmai puflin sæ gæsesc o soluflie precisæ cît sæ prezint o nouæ problemæ,pe care aø formula-o dupæ cum urmeazæ: „În ce mæsuræ poate fi privitæmutaflia stilisticæ în prezentarea fiinflelor umane din arta italianæ cafæcînd parte dintr-un proces internaflional al racordærii dialectice cu imagisticasupraviefluitoare a culturii pægîne mediteraneene orientale?“Uimirea pe care o resimflim în fafla faptului inexplicabil al realizærii artisticesupreme poate doar sæ creascæ odatæ cu înflelegerea faptului cægeniul e, deopotrivæ, un har øi o energie dialecticæ conøtientæ. Mæreflianoii arte, aøa cum ne-a fost oferitæ de geniul Italiei, îøi avea rædæcinileîntr-o hotærîre comunæ de a despuia moøtenirea umanistæ a Grecieide toate sedimentærile „practicii“ tradiflionale, fie ea medievalæ,orientalæ sau latinæ. Tocmai cu aceastæ dorinflæ de-a restaura lumeaanticæ øi-a început „bunul european“ bætælia pentru iluminare, înacea epocæ a migrafliei internaflionale a imaginilor pe care noi – într-otonalitate puflin prea misticæ – o numim epoca Renaøterii. 5Existæ în arhiva noastræ textul dactilografiat cæruia Warbug i-a dat citirela Roma, în octombrie 1912. Fiindcæ izbucnirea ræzboiului în 1914 a întîrziatconsiderabil publicarea Actelor Congresului, nu i-au fost trimise øpalturilecontribufliei sale decît în 1922, cînd era reflinut ca pacient într-oclinicæ psihiatricæ la Kreuzlingen. Mai avem, de asemenea, øpalturile pecare le-a corectat pentru publicarea finalæ, iar cîteva dintre aceste corecturise vor dovedi semnificative, aøa cum vor fi øi notiflele sale preliminare(vezi fig. 2–4).Iar acum detaliul:Warburg a început prin a se adresa colegilor sæi numindu-i „Kommilitonen“,termen pe care dl Britt l-a tradus drept „camarazi“ [fellow stu-16