Analiza mediului de afaceri - arott.ro

Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a <strong>mediului</strong> <strong>de</strong> <strong>afaceri</strong> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 13Toate cele trei districte dobân<strong>de</strong>sc din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al transporturilor și comunicațiilor, un însemnatprofil în transportul fluvial prin porturile la Dunăre Vidin (districtul Vidin), Lom (districtul Montana) șiNicopole (districtul Pleven). Orașul Vidin este capitala districtului, un oraș-port (aici funcționează linia <strong>de</strong>ferryboat Calafat – Vidin) și un important nod feroviar și rutier (pe aici trece cel mai scurt drum din Europa<strong>de</strong> Vest către Bulgaria). Este așteptat ca la finalul anului 211 să fie finalizată construcția podului pesteDunare între Vidin și Calafat, care va face parte din Coridorul European IV. De asemenea, districtul Pleveneste traversat <strong>de</strong> ruta internațională Е 83 Sofia-Ruse-București. În transportul feroviar, una din principalelecăi ferate din zonă leagă Sofia <strong>de</strong> Vratsa și Vidin și rețeaua este completată <strong>de</strong> liniile <strong>de</strong> cale ferată caretraversează districtul Pleven: Ruse/Varna-Sofia, Cherven Bryag-Zlatna Panega; Yasen-Cherkovitsa; Troyan-Levski-Svishtov.Cel mai apropiat aeroport situate în partea bulgară este la Sofia (cca. 133 <strong>de</strong> km <strong>de</strong> Pleven, 149 km față <strong>de</strong>Vidin, 81 km <strong>de</strong> Montana și 127 față <strong>de</strong> orașul Lom din districtul Montana).Relief, hidrografie, climăPentru partea română a regiunii i<strong>de</strong>ntificăm prepon<strong>de</strong>rent relief <strong>de</strong> podiș și cîmpie. În Dolj, altitudinile, cuprinseîntre 350 și 30m scad <strong>de</strong> la nord la sud, iar ju<strong>de</strong>țul Olt este caracterizat <strong>de</strong> prezența teraselor înalte, între90 – 50 m și <strong>de</strong> subunităţi ale Câmpiei Române: Câmpia Romanaţilor, Câmpia Boianului şi Câmpia Burnazului. Râuriletaie văi adânci și formează <strong>de</strong>aluri alungite cu spinări domoale și formează mai multe sectoare (<strong>de</strong>numite platforme).În partea sudică regăsim Lunca Dunării.Atât în ju<strong>de</strong>țul Dolj cât și ju<strong>de</strong>țul Olt altitudinile sunt mai scăzute în partea <strong>de</strong> sud, ceea ce oferă aspectul<strong>de</strong> ”amfiteatru” cu o expoziţie sudică însorită. Merită menţionată existenţa în sudul ju<strong>de</strong>ţului Dolj a celei mai marisuprafeţe nisipoase din ţară, în paralel cu un număr impresionant <strong>de</strong> lacuri formate fie <strong>de</strong> revărsările Dunării, fie <strong>de</strong>acumulările <strong>de</strong> precipitaţii.Reţeaua hidrografică este reprezentată în principal <strong>de</strong> Dunăre, care curge prin partea <strong>de</strong> sud – vest şi sud acelor două ju<strong>de</strong>țe pe o distanţă totală <strong>de</strong> aproximativ 200 km (între Cetate şi Dăbuleni în Dolj, respectiv Ianca șiGârcovuîn Olt), având trei porturi (Calafat şi Bechet în Dolj și Corabia în Olt). Râuri importante care traverseazăcele două ju<strong>de</strong>țe sunt Jiul, care străbate ju<strong>de</strong>ţul Dolj, <strong>de</strong> la Filiaşi la Zăval pe o distanţă <strong>de</strong> 154 <strong>de</strong> km și Olt, caretraverseză ju<strong>de</strong>țul Olt <strong>de</strong> la nord la sud, pe o distanță <strong>de</strong> 100 <strong>de</strong> km. Alte râuri importante pe teritoriul Doljului suntAmaradia, Motru, iar pe teritoriul ju<strong>de</strong>țului Olt – Oltețul și Ve<strong>de</strong>a.O multitudine <strong>de</strong> lacuri şi iazuri completează hidrografia teitoriului analizat: Bistreţ, Fântâna Banului, Maglavit,Ciuperceni în Dolj și Slatina, Strejești, Arcești, Ipotești, Izbiceni în Olt.Dunărea are o importanță <strong>de</strong>osebită pentru ambele state europene pe teritoriu cărora se află regiuneavizată și implicit pentru ambele ju<strong>de</strong>țe din partea română pe care le traversează. Cursul său are un pronunțatcaracter unitardin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re geografic, putând dobândi fie caracteristicile unei bariere, fie ale unuielement <strong>de</strong> unitate pe baza modului în care regiunile riverine se raportează la aceasta. Mai mult, spre Dunăre“gravitează” spații mai în<strong>de</strong>părtate, direct sau indirect, prin intermediul rețelei hidrografice regionale și continentale- sistemul Rin-Main-Dunăre.Regimul climatic în teritoriul transfrontalier analizat este unul temperat-continental, caracterizat prin diferenţemari <strong>de</strong> temperatura între anotimpurile extreme. În Dolj întâlnim influențe mediteraneene datorită pozițieisud – vestice, iar în ju<strong>de</strong>țul Olt clima este mai umedă în partea <strong>de</strong> nord și mai aridă în partea <strong>de</strong> sud.Temperaturile ridicate din sezonul cald, împreună cu lipsa precipitaţiilor favorizează perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> secetă,uneori <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> lungi, ceea ce impune nevoia irigaţiilor pentru a asigura stabilitatea recoltelor. Temperatura medieanuală este <strong>de</strong> 10,5o-12oC, cu precipitaţii medii anuale relativ reduse (523 mm). Iernile sunt geroase, timpurii, cuvânturi din est–”crivăţul”. Temperatura medie a lunii ianuarie este sub -12 o C. Din vest bate “austrul”, care aducemase <strong>de</strong> aer tropical atenuând gerul <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> crivăţ. Verile sunt călduroase, în special în lunile iulie-august cutemperaturi medii <strong>de</strong> 30-32 o C.În partea bulgară a regiunii, întâlnim mai ales relief <strong>de</strong> câmpie care este completat cu <strong>de</strong>alurile care precedămunții Balcani și <strong>de</strong> o porțiune restrânsă <strong>de</strong> relief muntos. Astfel, relieful districtului Vidin este foarte variat <strong>de</strong> vestla est se <strong>de</strong>sfășoară trei tipuri <strong>de</strong> relief, ca trei panglici: la nord Câmpia Dunării, urmată <strong>de</strong> o zonă <strong>de</strong> <strong>de</strong>aluri șimunții Balcani în partea sudică a districtului. O dispunere similară a reliefului întâlnim și în cazul districtului Montana,iar în privința districtului Pleven constatăm predominanța reliefului <strong>de</strong> câmpie.Câmpia Dunării se întin<strong>de</strong> <strong>de</strong> la vest spre est între Dunăre la nord și Stara Planina la sud, cu un relief neuniform,variind între zone mai ridicate, văi și platouri. Altlitudinile cresc pe măsură ce ne îndreptăm spre est. In zona <strong>de</strong>nord, către Dunăre, relieful formează terase <strong>de</strong>-a lungul malului, așa numitele câmpii aluviale.În afara fluviului Dunărea, rețeaua hidrografică în regiunea analizată nu este foarte vastă, majoritatea fiindrâuri scurte și cu <strong>de</strong> mică adâncime. Cele mai importante sunt, <strong>de</strong> la vest spre est: Lom, Tsibritsa, Iskar (cel mai lungrâu pe teritoriu exclusiv bulgăresc – cca. 368 km.), Vit, Osam. Deși din întreaga rețea hidrografică a Bulgariei doarDunărea este navigabilă, există un potențial ridicat pentru celelalte râuri pentru utilizarea energiei hidroelectrice șica importantă sursă pentru sistemul <strong>de</strong> irigații.La nivelul regiunii întâlnim multe baraje <strong>de</strong> acumulare <strong>de</strong> dimeniuni mici și medii: Ogosta şi Srechenska barîn Montana, Kamenets și Gorni Dabnik în districtul Pleven.