12.07.2015 Views

Analiza mediului de afaceri - arott.ro

Analiza mediului de afaceri - arott.ro

Analiza mediului de afaceri - arott.ro

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 4913 %, chiar dacă, în cifre reale, numărul firmelor este mai are (677 în anul 2009 față <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 504 în 2007). În cazul firmelormari, cu peste 250 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> salariați p<strong>ro</strong>centul este mai mare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cât cel înregistrat în 2007 – 29,5 % față <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 27,9 %Sectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare – inovare (CDI)Conform studiului Reindustrializarea României: politici și strategii 24 ”România se află printre ţările cucea mai scăzută rată a investiţiilor în acest domeniu, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> numai 0,58% în 2008. Situaţia s-a înrăutăţit în 2009,când cheltuielile publice au revenit la nivelul existent înaintea boom-ului, respectiv 0,2% din PIB. Contribuţiaslabă a sectorului privat (mai puţin <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 30% din totalul investiţiilor în cercetare- <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare) se explică prin tipul<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> concurenţă pe piaţa internă, bazată pe preţ şi nu pe inovare. În plus, fondurile publice pentru cercetaresunt utilizate ineficace, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>oarece acestea nu reuşesc să creeze un efect <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> răspândire în sectorul privat. Deasemenea, există o legătură slabă între cercetarea aca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>mică şi aplicaţiile industriale. În Uniunea Eu<strong>ro</strong>peanăprincipala contribuţie vine din sectorul întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rilor şi, spre <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>osebire <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> România, din sectorul privat nonp<strong>ro</strong>fit,care, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> asemenea, investeşte în cercetare - <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare”.Regiunea Sud-Vest Oltenia se caracterizează printr-un nivel redus al activităţilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare– inovare. Dintre regiunile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare, după cheltuielile pentru activitatea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare,ocupă locul şase din opt, însă, la nivel regional, ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţul Dolj este clasat pe poziţia întâi.Unităţile plasate în ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţul Dolj care <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>sfăşoară activităţi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare – inovare sunt:• Institutul Naţional <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Cercetare Dezvoltare şi Încercări pentru Elect<strong>ro</strong>tehnică Craiova;• IPA-CIFAT Craiova;• Staţiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare Pomicolă Craiova;• Staţiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetări Agricole Şimnicu <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Jos;• Staţiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare legumicolă Işalniţa;• Staţiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare pentru Cultura Plantelor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Nisipuri Dăbuleni;• Staţiunea Didactică Experimentală Craiova;• Staţiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Cercetare – Dezvoltare Viti-vinicolă Segarcea.Pe lângă activitățile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rulate în unităţile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare, există și situații în care unele firmeangajează p<strong>ro</strong>priile activităţi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare, mai ales în <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>duse noi şi inovare (<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ex. PUG Craiova,Soft<strong>ro</strong>nic Craiova, etc.).La nivelul unităților economice care activează în cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare 25 , în 2009 erau înregistrate 21 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>firme, majoritatea în municipiul Craiova, reședință <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ț. Cu două excepții (24 AIR srl –care activa cu codulCAEN 7211 Cercetare-Dezvoltare în biotehnoogie și MADIX srl, cu activitate confom cod CAEN 7222 Cercetare- Dezvoltare în științe sociale și umaniste), toate celelate unități economice listate activau în domeniul Cercetării–<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării în alte științe naturale și inginerie.În ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Olt din analiza aceluiași tip <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> date disponibile constatăm că numai o singură unitate economicăactiva în domeniul cercetării-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării în alte științe naturale și inginerie.Din analiza cheltuielilor totale din activitatea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țele Regiunii vizateremarcăm că la nivelul celor două ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țe s-au realizat în anul 2009 cheltuieli reprezentând 46,4 milioane RON,adică puțin peste 2% din totalul cheltuileilor la nivel național (2.35 miliar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> RON). La nivelul întregii regiuniSud Vest Oltenia s-au realizat cheltuieli totale în cercetare-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 75,7 milioane RON. De remarcat că,dacă pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj evoluția cheltuielilor este similar cu tendința națională, pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Olt observămo scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re constantă a cheltuielilor cu cercetarea-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea, ajungându-se la o scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mai mult <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> jumătatefață <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> nivelul înregistrat în 2007.Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009Total România 2177335 2980674 2356907Regiunea SUD-VEST OLTE-67793 88164 75738NIADolj 38517 59395 46011Olt 941 510 436Sursa: date INSSEPentru partea bulgară a regiunii, analiza sectorului evi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nțiază o distribuție inegală a instituțiilor și bi<strong>ro</strong>urilor<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare între cele trei districte Vidin, Montana și Pleven. Pleven are 3 astfel <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> instituții, cele maimulte în comparatie cu districtele Vidin și Montana.Astfel, în Pleven funcționează filiala Uniunii Oamenilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Știință Bulgari, cu un număr <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> peste 360 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>membrii reprezentând diferite discipline științifice și domenii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare. Filiala este organizată în 6 stațiuni<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare în care sunt implicați 48 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>fesori și asociați seniori și 86 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>fesori asociați.24 Noiembrie 2010, pag. 76.25 Cf lista firmelor (www.listafirme.<strong>ro</strong>)

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!