48Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și MontanaNumăr <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>sosiri înunitățile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cazareRegiuneaNord VestTotal2008 2009 2010din carestrăiniTotaldin carestrăiniTotaldin carestrăini234888 22741 225682 21442 205274 21299District Vidin 24835 3354 28967 4257 27025 5178District MontanaDistrictPlevenSursa: prelucrare date INS Bulgaria25609 2680 23632 2364 21420 242056341 6790 47684 5873 44064 5366De menționat că, pentru districtul Vidin, numărul sosirilor străinilor crește constant în perioada analizată,chiar daca numărul total al sosirilor este fluctuant.ServiciileLa nivelul juețului Dolj, în sectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> servicii, evoluția câștigului salarial nominal mediu net lunarpe activități ale economiei naționale, între 2007 și 2009, arată că în majoritatea serviciilor s-au înregistratcreșteri, atât în 2008 cât și în 2009. Serviciile în care câștigul salarial nominal mediu net lunar a fost mai scăzutîn 2009 față <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 2008 (potrivit aceluiași cod CAEN) sunt cele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> distributia apei, salubritate, gestionarea<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>șeurilor, activități <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>contaminare, serviciile administrative și serviciile suport.Pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Olt, din datele disponibile la Direcția Ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țeană <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Statistică, serviciile pentru care a fost înregistratăo scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re a salariului mediu net lunar erau: hotelurile și restaurantele, interedierile financiare și asigurările,tranzacțiile imobiliare, servicile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> administrație publică și apărare, asigurări sociale în sistemul public,Potrivit datelor disponibile pentru anul 2009, sectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> servicii însuma 14.116 întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ri active în sectorul<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> servicii 23 în ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj. Dintre acestea, 47,5 % erau întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ri active în comerț, reprezentând 6.710întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ri. Domeniul cu cele mai multe întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ri active clasat în urma comerțului era cel al activităților p<strong>ro</strong>fesionale,știintifice și tehnice, cu un p<strong>ro</strong>cent <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 7,5 din totalul întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rilor active la nivelul ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țului.În ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Olt numărul firmelor din sectorul serviciilor era <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 4822, dintre acestea un număr <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 3042 încomerț, adică puțin peste 63 %. Cele mai nume<strong>ro</strong>ase firme <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> servicii, în afara celor care au ca obiect <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> activitatecomerțul, erau cele din domeniul hotelurilor și restaurantelor, urmate la mică distanță <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> firmele din sectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>transport și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>pozitare și abia apoi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cele din sectorul activităților p<strong>ro</strong>fesionale, științifice și tehnice (acestea dinurmă cu un p<strong>ro</strong>cent <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> numai 4,7 % din totalul întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rilor active la nivelul întregului ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ț Olt).Tehnologia informațieiÎn ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj se înregistrau 211 unități economice cu obiect principal <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> activitate servicii în tehnologiainformației. Numărul celor care înregistrau p<strong>ro</strong>fit era <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 109. Din punct <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re al localizării, acestea au sediulîn mare majoritate în municipiul reședință <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ț, numai 7% putându-se regăsi în localități mici, inclusivîn mediul rural (Băilești, Bratovoiești, Ciuperceni, Galicea, Mârșani; Vârvoru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> jos, Calafat).Pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Olt, analiza relevă existența unui număr <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 42 astfel <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> unități economice, 38 % dintreacestea având sediul în alte localități <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cât municipiul reședință <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>t, dar numai 4 societăți având sediulîn localități rurale ale ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țului.La nivelul Bulgariei, numărul firmelor care au acces la internet (TIC) este într-o continuă creștere în ultimiiani, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la 61,7% în 2004 până la 83,9 % în 2009, adică o crețere <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> peste 22 p<strong>ro</strong>cente în șase ani.P<strong>ro</strong>cent firme 2004 2005 2006 2007 2008 2009care au accesla internetTotal Bulgaria 61,7 % 62,5 % 74,7 % 74,8 % 83,4 % 83,9 %Sursa: prelucare date INS BulgariaP<strong>ro</strong>centul crește semnificativ în cazul firmelor medii (având între 50-249 angajați) și firmelor mari (cupeste 250 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> angajați), adică până la 94,5% și respective 98,6%, conform datelor INS pentru 2009.De asemenea, numărul firmelor care utilizeaza un software ERP – software integrat <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> management al <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng>ieste în creștere în 2009 față <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 2008 – an în care a înregistrat scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re față <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 2007). Astfel pentru anul 2009firmele medii (50 – 249 salariați) care utilizau astfel <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> software reprezentau un p<strong>ro</strong>cent egal cu cel din 2007 – adica23 Mai puțin construcții, hoteluri și restaurante
Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 4913 %, chiar dacă, în cifre reale, numărul firmelor este mai are (677 în anul 2009 față <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 504 în 2007). În cazul firmelormari, cu peste 250 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> salariați p<strong>ro</strong>centul este mai mare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cât cel înregistrat în 2007 – 29,5 % față <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 27,9 %Sectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare – inovare (CDI)Conform studiului Reindustrializarea României: politici și strategii 24 ”România se află printre ţările cucea mai scăzută rată a investiţiilor în acest domeniu, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> numai 0,58% în 2008. Situaţia s-a înrăutăţit în 2009,când cheltuielile publice au revenit la nivelul existent înaintea boom-ului, respectiv 0,2% din PIB. Contribuţiaslabă a sectorului privat (mai puţin <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 30% din totalul investiţiilor în cercetare- <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare) se explică prin tipul<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> concurenţă pe piaţa internă, bazată pe preţ şi nu pe inovare. În plus, fondurile publice pentru cercetaresunt utilizate ineficace, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>oarece acestea nu reuşesc să creeze un efect <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> răspândire în sectorul privat. Deasemenea, există o legătură slabă între cercetarea aca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>mică şi aplicaţiile industriale. În Uniunea Eu<strong>ro</strong>peanăprincipala contribuţie vine din sectorul întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rilor şi, spre <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>osebire <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> România, din sectorul privat nonp<strong>ro</strong>fit,care, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> asemenea, investeşte în cercetare - <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare”.Regiunea Sud-Vest Oltenia se caracterizează printr-un nivel redus al activităţilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare– inovare. Dintre regiunile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare, după cheltuielile pentru activitatea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare,ocupă locul şase din opt, însă, la nivel regional, ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţul Dolj este clasat pe poziţia întâi.Unităţile plasate în ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţul Dolj care <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>sfăşoară activităţi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare – inovare sunt:• Institutul Naţional <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Cercetare Dezvoltare şi Încercări pentru Elect<strong>ro</strong>tehnică Craiova;• IPA-CIFAT Craiova;• Staţiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare Pomicolă Craiova;• Staţiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetări Agricole Şimnicu <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Jos;• Staţiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare legumicolă Işalniţa;• Staţiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare pentru Cultura Plantelor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Nisipuri Dăbuleni;• Staţiunea Didactică Experimentală Craiova;• Staţiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Cercetare – Dezvoltare Viti-vinicolă Segarcea.Pe lângă activitățile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rulate în unităţile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare, există și situații în care unele firmeangajează p<strong>ro</strong>priile activităţi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare, mai ales în <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>duse noi şi inovare (<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ex. PUG Craiova,Soft<strong>ro</strong>nic Craiova, etc.).La nivelul unităților economice care activează în cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare 25 , în 2009 erau înregistrate 21 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>firme, majoritatea în municipiul Craiova, reședință <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ț. Cu două excepții (24 AIR srl –care activa cu codulCAEN 7211 Cercetare-Dezvoltare în biotehnoogie și MADIX srl, cu activitate confom cod CAEN 7222 Cercetare- Dezvoltare în științe sociale și umaniste), toate celelate unități economice listate activau în domeniul Cercetării–<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării în alte științe naturale și inginerie.În ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Olt din analiza aceluiași tip <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> date disponibile constatăm că numai o singură unitate economicăactiva în domeniul cercetării-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării în alte științe naturale și inginerie.Din analiza cheltuielilor totale din activitatea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țele Regiunii vizateremarcăm că la nivelul celor două ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țe s-au realizat în anul 2009 cheltuieli reprezentând 46,4 milioane RON,adică puțin peste 2% din totalul cheltuileilor la nivel național (2.35 miliar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> RON). La nivelul întregii regiuniSud Vest Oltenia s-au realizat cheltuieli totale în cercetare-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 75,7 milioane RON. De remarcat că,dacă pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj evoluția cheltuielilor este similar cu tendința națională, pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Olt observămo scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re constantă a cheltuielilor cu cercetarea-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea, ajungându-se la o scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mai mult <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> jumătatefață <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> nivelul înregistrat în 2007.Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009Total România 2177335 2980674 2356907Regiunea SUD-VEST OLTE-67793 88164 75738NIADolj 38517 59395 46011Olt 941 510 436Sursa: date INSSEPentru partea bulgară a regiunii, analiza sectorului evi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nțiază o distribuție inegală a instituțiilor și bi<strong>ro</strong>urilor<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare între cele trei districte Vidin, Montana și Pleven. Pleven are 3 astfel <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> instituții, cele maimulte în comparatie cu districtele Vidin și Montana.Astfel, în Pleven funcționează filiala Uniunii Oamenilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Știință Bulgari, cu un număr <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> peste 360 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>membrii reprezentând diferite discipline științifice și domenii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare. Filiala este organizată în 6 stațiuni<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare în care sunt implicați 48 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>fesori și asociați seniori și 86 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>fesori asociați.24 Noiembrie 2010, pag. 76.25 Cf lista firmelor (www.listafirme.<strong>ro</strong>)
- Page 3 and 4: STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂA
- Page 5 and 6: Analiza PEST a con
- Page 7 and 8: РУМЪНО-БЪЛГАРСКА Т
- Page 9: IRC CENTRE Bulgaria................
- Page 12 and 13: 10Strategia de <st
- Page 14 and 15: 12Strategia de <st
- Page 16 and 17: 14Strategia de <st
- Page 18: 16Strategia de <st
- Page 21 and 22: Strategia de <stro
- Page 23 and 24: Strategia de <stro
- Page 25 and 26: Strategia de <stro
- Page 27 and 28: Strategia de <stro
- Page 29 and 30: Strategia de <stro
- Page 31 and 32: Strategia de <stro
- Page 33 and 34: Strategia de <stro
- Page 35 and 36: Strategia de <stro
- Page 37 and 38: Strategia de <stro
- Page 39 and 40: Strategia de <stro
- Page 41 and 42: Strategia de <stro
- Page 43 and 44: Strategia de <stro
- Page 45 and 46: Strategia de <stro
- Page 47 and 48: Strategia de <stro
- Page 49: Strategia de <stro
- Page 53 and 54: Strategia de <stro
- Page 55 and 56: Strategia de <stro
- Page 57 and 58: Strategia de <stro
- Page 59 and 60: Strategia de <stro
- Page 61 and 62: Strategia de <stro
- Page 63 and 64: Strategia de <stro
- Page 65 and 66: Strategia de <stro
- Page 67 and 68: Strategia de <stro
- Page 69 and 70: Strategia de <stro
- Page 71 and 72: Strategia de <stro
- Page 73 and 74: Strategia de <stro
- Page 75 and 76: Strategia de <stro
- Page 77 and 78: Strategia de <stro
- Page 79 and 80: Strategia de <stro
- Page 81 and 82: Strategia de <stro
- Page 83 and 84: Strategia de <stro
- Page 85 and 86: Strategia de <stro
- Page 87 and 88: Strategia de <stro
- Page 89 and 90: СТРАТЕГИЯ ЗА УСТОЙ
- Page 91 and 92: Cтратегия за устойч
- Page 93 and 94: Cтратегия за устойч
- Page 95 and 96: Cтратегия за устойч
- Page 97 and 98: Cтратегия за устойч
- Page 99 and 100: Cтратегия за устойч
- Page 101 and 102:
Cтратегия за устойч
- Page 103 and 104:
Cтратегия за устойч
- Page 105 and 106:
Cтратегия за устойч
- Page 107 and 108:
Cтратегия за устойч
- Page 109 and 110:
Cтратегия за устойч
- Page 111 and 112:
Cтратегия за устойч
- Page 113 and 114:
Cтратегия за устойч
- Page 115 and 116:
Cтратегия за устойч
- Page 117 and 118:
Cтратегия за устойч
- Page 119 and 120:
Cтратегия за устойч
- Page 121 and 122:
Cтратегия за устойч
- Page 123 and 124:
Cтратегия за устойч
- Page 125 and 126:
Cтратегия за устойч
- Page 127 and 128:
Cтратегия за устойч
- Page 129 and 130:
Cтратегия за устойч
- Page 131 and 132:
Cтратегия за устойч
- Page 133 and 134:
Cтратегия за устойч
- Page 135 and 136:
Cтратегия за устойч
- Page 137 and 138:
Cтратегия за устойч
- Page 139 and 140:
Cтратегия за устойч
- Page 141 and 142:
Cтратегия за устойч
- Page 143 and 144:
Cтратегия за устойч
- Page 145 and 146:
Cтратегия за устойч
- Page 147 and 148:
Cтратегия за устойч
- Page 149 and 150:
Cтратегия за устойч
- Page 151 and 152:
Cтратегия за устойч
- Page 153 and 154:
Cтратегия за устойч
- Page 155 and 156:
Cтратегия за устойч
- Page 157 and 158:
Cтратегия за устойч
- Page 159 and 160:
Cтратегия за устойч
- Page 161 and 162:
Cтратегия за устойч
- Page 163 and 164:
Cтратегия за устойч
- Page 165 and 166:
Cтратегия за устойч
- Page 167 and 168:
Cтратегия за устойч
- Page 169:
Cтратегия за устойч
- Page 172 and 173:
170Sustainable Development strategy
- Page 174 and 175:
172Sustainable Development strategy
- Page 176 and 177:
174Sustainable Development strategy
- Page 178 and 179:
176Sustainable Development strategy
- Page 180 and 181:
178Sustainable Development strategy
- Page 182 and 183:
180Sustainable Development strategy
- Page 184 and 185:
182Sustainable Development strategy
- Page 186 and 187:
184Sustainable Development strategy
- Page 188 and 189:
186Sustainable Development strategy
- Page 190 and 191:
188Sustainable Development strategy
- Page 192 and 193:
190Sustainable Development strategy
- Page 194 and 195:
192Sustainable Development strategy
- Page 196 and 197:
194Sustainable Development strategy
- Page 198 and 199:
196Sustainable Development strategy
- Page 200 and 201:
198Sustainable Development strategy
- Page 202 and 203:
200Sustainable Development strategy
- Page 204 and 205:
202Sustainable Development strategy
- Page 206 and 207:
204Sustainable Development strategy
- Page 208 and 209:
206Sustainable Development strategy
- Page 210 and 211:
208Sustainable Development strategy
- Page 212 and 213:
210Sustainable Development strategy
- Page 214 and 215:
212Sustainable Development strategy
- Page 216 and 217:
214Sustainable Development strategy
- Page 218 and 219:
216Sustainable Development strategy
- Page 220 and 221:
218Sustainable Development strategy
- Page 222 and 223:
220Sustainable Development strategy
- Page 224 and 225:
222Sustainable Development strategy
- Page 226 and 227:
224Sustainable Development strategy
- Page 228 and 229:
226Sustainable Development strategy
- Page 230 and 231:
228Sustainable Development strategy
- Page 232 and 233:
230Sustainable Development strategy
- Page 234 and 235:
232Sustainable Development strategy
- Page 236 and 237:
234Sustainable Development strategy
- Page 238 and 239:
236Sustainable Development strategy
- Page 240 and 241:
238Sustainable Development strategy
- Page 242 and 243:
240Sustainable Development strategy
- Page 244 and 245:
242Sustainable Development strategy
- Page 246 and 247:
244Sustainable Development strategy
- Page 250:
Asociația Română pentru Transfer