28Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și MontanaStrategia conține un plan <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> acțiune <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>taliat bazat pe patru piloni:I. Interconectarea regiunii Dunării (<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ex. îmbunătățirea mobilității, p<strong>ro</strong>movarea unei politici energetice durabile,precum și a culturii și turismului)Pilonul referitor la interconectarea regiunii Dunării are în ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea prioritară a infrasctucturii<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> transport. Această prioritate inclu<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> un set <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> măsuri referitoare la <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea și mo<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rnizarea căilorferate, a infrastructurii rutiere și portuare, la legaturile făcute peste Dunăre prin poduri și prin liniile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>feribot, la căile și sistemele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> navigație. Se au în ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> asemenea, legăturile funcționale în sprijinullogisticii (terminale intermodale), securitatea și siguranța transporturilor.Participarea regiunilor riverane Dunării din România și Bulgaria la Strategia Dunării este importantă lanivel mac<strong>ro</strong>regional luând în consi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea pentru cooperare în domeniile economic, social șicultural și a potențialului ce parteneriat cu alte mac<strong>ro</strong>regiuni eu<strong>ro</strong>pene. Oportunitățile privind un transportși o comunicare îmbunătățite pot oferi o flexibilitate crescută a pieței <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> muncă la nivel regional. Este, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>asemenea, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> așteptat, ca urmare a unei infrastructure <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> transport și comunicații a<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cvate ca și numărul<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ri cu capital mixt să crească.Din punct <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re al domeniului energetic, strategia vizează acele inițiative care ar putea să facilitezeintegrarea la nivelul zonei transf<strong>ro</strong>ntaliere prin conturarea unor rețele transf<strong>ro</strong>ntaliere <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> transport alenergiei electrice, mo<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rnizarea cadrului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> reglementare în sector pornind <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la p<strong>ro</strong>blemele comune i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntificatela nivel regional, pilotarea și apoi extin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea unor ”uzine” care să utilizeze potențialul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> energiefotovoltaică la nivelul regiunii.România și-a <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>clarant interesul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> a <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvolta o piață regional a energiei, în calitate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cel mai marep<strong>ro</strong>ducător <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> energie din zona balcanilor, cu un important potential <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> export (singura țară din regiunecare p<strong>ro</strong>movează un operator care să administreze piața internă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> energie electrică).Inițiative posibile care să ofere rezultatele așteptate în acest sens și care pot implica mediul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng>din regiune pot fi:• Implementarea unor soluții logistice <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> transport intermodal tip cargo <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>-a lungul Dunării;• Dezvoltarea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> sisteme <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> informații și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> rețele care au în ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re gestionarea traficului pe Dunăre;• Încurajarea inițiativelor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> parteneriat public - privat în sensul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării și gestionării noilor căi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>transport între cele două state – trecerea cu bacul la Oreahovo și noul pod Calafat – Vidin;• Organizarea unor servicii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> transport public <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> pasageri <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>-a lungul Dunării;• P<strong>ro</strong>iecte care au în ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>pen<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nței <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> energia electric atât în sectoarele rezi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nțiale câtși în cele industrial.II. P<strong>ro</strong>tejarea <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> în regiunea Dunării (<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> exemplu: refacerea calității apei, gestionarea riscurilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>mediu și conservarea biodiversității)Prioritare sunt consi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rate măsurile vizând planificarea și gestionarea integată a zonelor riverane – p<strong>ro</strong>iecte<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> infrastructură <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mediu: stații <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> epurare, gestionarea eficientă a <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>șeurilor, tratarea apelor, canalizare. Înacelași timp, sunt consi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rate foarte importante inițiativele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> prezervare a biodiversității și păstrarea echilibrului<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mediu și implementarea principiilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă. Sectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la nivelul regiuniipoate găsi oportunități <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare prin inițiativele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare a infrastructurii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mediu, dar va fi nevoit săse adapteze și obligațiilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> prezervare a calității <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> prin înnoirea și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea tehnologiilor utilizate.De asemenea, sunt necesare campanii a<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cvate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> constientizare a populației și a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> cu privirela importanța acestor măsuri pe termen lung pentru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea locală și regională.III. Creșterea p<strong>ro</strong>sperității regiunii Dunării (<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ex.<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea capacității <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare, educației și tehnologiilorinformaționale, sprijinirea competitivității întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rilor și investiții în <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea competențelorpopulației)Prioritățile au în ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re sectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare-inovare, schimburi științifice între parteneri transf<strong>ro</strong>ntalieri,crearea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> centre <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>grame <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare. Pot fi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltate inițiative privind cooperareaîntre centre universitare și între instituții <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> învățământ și centre <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare-inovare, facilitareaparteneriatelor public-private.IV. Consolidarea regiunii Dunării (<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ex.ameliorarea capacității instituționale și îmbunătățirea cooperării înve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea combaterii crimei organizate).Printre beneficiile majore ale participării României în acest p<strong>ro</strong>gram, inclusiv a regiunii analizate, enumerăm:• Obţinerea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> avantaje economice prin încheierea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> parteneriate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> business şi prin cooperări întresectorul public şi cel privat;• Organizarea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> forumuri economice anuale;• Atragerea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> investiţii în domenii strategice precum infrastructurile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> transport, mediu şi energie.• Dezvoltarea calităţii vieţii, prin creşterea competitivităţii şi a atractivităţii oraşelor şi satelor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> laDunăre.Nu este vorba <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>spre un p<strong>ro</strong>gram <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> finanțare suplimentară din partea Uniunii ci <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> crearea unui cadru<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> fructificare a sprijinului financiar <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ja disponibil prin politica <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> coeziune (cca, 100 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> miliar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Eu<strong>ro</strong>), p<strong>ro</strong>gramespeficifice.Contextul Strategiei Dunării poate oferi pentru regiunea analizată un cadru favorizant pentru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvolta-
Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 29rea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> clustere în sectorul industrial la nivel regional și va impacta asupra <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> lanivel transf<strong>ro</strong>ntalier prin posibilitățile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> centre <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> informare, stablirea unor sisteme<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> informații commune care să cuprindă indicatori socio-economici relevanți pentru sectoarele economiceprioritare la nivel regional.Este <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> așteptat ca, în context mac<strong>ro</strong>regional să fie favorizate inovativitatea și inițiativele care cresccompetitivitatea regiunii, mergând până la crearea unui potențial centru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare în zona transf<strong>ro</strong>ntalieră.Intervenţii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> natură strategică planificate şi implementate se regăsesc pe mai multe niveluri, toatecorelându-se cu obiectivele strategice eu<strong>ro</strong>pene privind reducerea disparităţilor interregionale la nivelul celor27 state membre.La momentul elaborării documentelor strategice naţionale privind <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea (2005-2006), nu s-a avutîn ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re nivelul regional format între două state membre (reprezentat astăzi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> regiunile vizate prin p<strong>ro</strong>grameletransf<strong>ro</strong>ntaliere), chiar dacă, în 2002 a fost constituită eu<strong>ro</strong>regiunea ”Eu<strong>ro</strong>dunărea” printr-un parteneriatsemnat între ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj (Consiliul Ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţean şi Prefectura) și districtele bulgărești Vratsa, Vidin şi Montana.Pe palierul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>dicat strategiilor cu impact regional, analizăm la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, documentele<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> planificare strategică disponibile, vizând o arie geografică mai largă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la nivelul României, formatădin alte 5 ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţe în afara ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţele Dolj și Olt.Cunoașterea elemenelor principale cuprinse în strategia regiunii în care este încadrat ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj (caparte <strong>ro</strong>mână din regiunea transf<strong>ro</strong>ntalieră analizată) ne va sprijini în conturarea contextului în care evolueazăsectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> în regiune, ajutând la conturarea unei imagini mai clare privind modalitatea prin care economialocală este sprijinită prin aceste politici publice. Astfel, până în 2013, o parte din fondurile structuraledisponibile pentru România (<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ex. P<strong>ro</strong>gramul Operațional Regional) pot fi accesate la nivel regional, iar evaluareap<strong>ro</strong>iectelor p<strong>ro</strong>puse vor trece printr-o evaluare regională. Sunt consi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rare prioritare acele p<strong>ro</strong>iecte carep<strong>ro</strong>pun soluţii la p<strong>ro</strong>blem locale şi regionale care contribuie la în<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>plinirea obiectivelor strategice ale regiunii.Prin P<strong>ro</strong>gramul Operaţional Regional este trasată strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare bazată pe poli <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creştere şipoli <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare urbană 12 . Astfel, pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj, i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntificăm unul dintre cei șapte poli <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creștere lanivel național, municipiul Craiova, care poate influenţa semnificativ strategiile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare la nivelul regiunii.Prin HG 998/2008 Craiova a fost <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>semnată ca pol <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creștere, alături <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Iași,Ploiești și Timișoara și obținând accesul la investiții prioritare din finanțări eu<strong>ro</strong>pene și naționale.Fondurile disponibile pentru polii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creștere sunt accesate prin intermediul unei Asociații <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> DezvoltareIntercomunitară 13 . Pentru acesta sunt puse la dispoziție finanțări pentru investiții prin axa prioritară 1 „Sprijinirea<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării durabile a oraşelor - poli urbani <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creştere” a P<strong>ro</strong>gramului Operaţional Regional 2007 – 2013 (POR).De asemenea, sunt vizate prin POR centrele urbane, reprezentate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> oraşe/municipii cu peste 10.000 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>locuitori, altele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cât polii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creştere şi polii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare urbană. Pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj, cele mai relevantesunt Băilești și Calafat, iar pentru Olt municipiul Corabia.La nivel strategic, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea Regiunii Sud Vest Oltenia în perioada 2007-2013 se bazează pe următoarelepriorităţi:PrioritățiPrioritatea 1 – Sprijin pentru cresterea competitivitatiieconomice in sectorul privat.Măsuri• sprijinirea investițiilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> capital în sectorulprivat;• sprijinirea investițiilor necorporale și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltareaasistenței pentru rețelele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> intreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>riși asociațiile p<strong>ro</strong>fesionale:• sprijinul pentru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea capacității <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cercetare/<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare/inovare (inclusiv și încadrul administrației publice locale) și reducerea<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>calajului informațional în regiune.12 HG nr.998/2008 pentru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>semnarea polilor naţionali <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din p<strong>ro</strong>gramele cufinanţare comunitară şi naţională, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în M.Of.nr.641/08.09.2008.13 Legea nr.215/2001 - art.1, alin.2, lit.c) –reprezintă o structură <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cooperare cu personalitate juridică, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> drept privat,înființată <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor p<strong>ro</strong>iecte <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> interes zonal sau regional orifurnizarea în comun a unor servicii publice.
- Page 3 and 4: STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂA
- Page 5 and 6: Analiza PEST a con
- Page 7 and 8: РУМЪНО-БЪЛГАРСКА Т
- Page 9: IRC CENTRE Bulgaria................
- Page 12 and 13: 10Strategia de <st
- Page 14 and 15: 12Strategia de <st
- Page 16 and 17: 14Strategia de <st
- Page 18: 16Strategia de <st
- Page 21 and 22: Strategia de <stro
- Page 23 and 24: Strategia de <stro
- Page 25 and 26: Strategia de <stro
- Page 27 and 28: Strategia de <stro
- Page 29: Strategia de <stro
- Page 33 and 34: Strategia de <stro
- Page 35 and 36: Strategia de <stro
- Page 37 and 38: Strategia de <stro
- Page 39 and 40: Strategia de <stro
- Page 41 and 42: Strategia de <stro
- Page 43 and 44: Strategia de <stro
- Page 45 and 46: Strategia de <stro
- Page 47 and 48: Strategia de <stro
- Page 49 and 50: Strategia de <stro
- Page 51 and 52: Strategia de <stro
- Page 53 and 54: Strategia de <stro
- Page 55 and 56: Strategia de <stro
- Page 57 and 58: Strategia de <stro
- Page 59 and 60: Strategia de <stro
- Page 61 and 62: Strategia de <stro
- Page 63 and 64: Strategia de <stro
- Page 65 and 66: Strategia de <stro
- Page 67 and 68: Strategia de <stro
- Page 69 and 70: Strategia de <stro
- Page 71 and 72: Strategia de <stro
- Page 73 and 74: Strategia de <stro
- Page 75 and 76: Strategia de <stro
- Page 77 and 78: Strategia de <stro
- Page 79 and 80: Strategia de <stro
- Page 81 and 82:
Strategia de <stro
- Page 83 and 84:
Strategia de <stro
- Page 85 and 86:
Strategia de <stro
- Page 87 and 88:
Strategia de <stro
- Page 89 and 90:
СТРАТЕГИЯ ЗА УСТОЙ
- Page 91 and 92:
Cтратегия за устойч
- Page 93 and 94:
Cтратегия за устойч
- Page 95 and 96:
Cтратегия за устойч
- Page 97 and 98:
Cтратегия за устойч
- Page 99 and 100:
Cтратегия за устойч
- Page 101 and 102:
Cтратегия за устойч
- Page 103 and 104:
Cтратегия за устойч
- Page 105 and 106:
Cтратегия за устойч
- Page 107 and 108:
Cтратегия за устойч
- Page 109 and 110:
Cтратегия за устойч
- Page 111 and 112:
Cтратегия за устойч
- Page 113 and 114:
Cтратегия за устойч
- Page 115 and 116:
Cтратегия за устойч
- Page 117 and 118:
Cтратегия за устойч
- Page 119 and 120:
Cтратегия за устойч
- Page 121 and 122:
Cтратегия за устойч
- Page 123 and 124:
Cтратегия за устойч
- Page 125 and 126:
Cтратегия за устойч
- Page 127 and 128:
Cтратегия за устойч
- Page 129 and 130:
Cтратегия за устойч
- Page 131 and 132:
Cтратегия за устойч
- Page 133 and 134:
Cтратегия за устойч
- Page 135 and 136:
Cтратегия за устойч
- Page 137 and 138:
Cтратегия за устойч
- Page 139 and 140:
Cтратегия за устойч
- Page 141 and 142:
Cтратегия за устойч
- Page 143 and 144:
Cтратегия за устойч
- Page 145 and 146:
Cтратегия за устойч
- Page 147 and 148:
Cтратегия за устойч
- Page 149 and 150:
Cтратегия за устойч
- Page 151 and 152:
Cтратегия за устойч
- Page 153 and 154:
Cтратегия за устойч
- Page 155 and 156:
Cтратегия за устойч
- Page 157 and 158:
Cтратегия за устойч
- Page 159 and 160:
Cтратегия за устойч
- Page 161 and 162:
Cтратегия за устойч
- Page 163 and 164:
Cтратегия за устойч
- Page 165 and 166:
Cтратегия за устойч
- Page 167 and 168:
Cтратегия за устойч
- Page 169:
Cтратегия за устойч
- Page 172 and 173:
170Sustainable Development strategy
- Page 174 and 175:
172Sustainable Development strategy
- Page 176 and 177:
174Sustainable Development strategy
- Page 178 and 179:
176Sustainable Development strategy
- Page 180 and 181:
178Sustainable Development strategy
- Page 182 and 183:
180Sustainable Development strategy
- Page 184 and 185:
182Sustainable Development strategy
- Page 186 and 187:
184Sustainable Development strategy
- Page 188 and 189:
186Sustainable Development strategy
- Page 190 and 191:
188Sustainable Development strategy
- Page 192 and 193:
190Sustainable Development strategy
- Page 194 and 195:
192Sustainable Development strategy
- Page 196 and 197:
194Sustainable Development strategy
- Page 198 and 199:
196Sustainable Development strategy
- Page 200 and 201:
198Sustainable Development strategy
- Page 202 and 203:
200Sustainable Development strategy
- Page 204 and 205:
202Sustainable Development strategy
- Page 206 and 207:
204Sustainable Development strategy
- Page 208 and 209:
206Sustainable Development strategy
- Page 210 and 211:
208Sustainable Development strategy
- Page 212 and 213:
210Sustainable Development strategy
- Page 214 and 215:
212Sustainable Development strategy
- Page 216 and 217:
214Sustainable Development strategy
- Page 218 and 219:
216Sustainable Development strategy
- Page 220 and 221:
218Sustainable Development strategy
- Page 222 and 223:
220Sustainable Development strategy
- Page 224 and 225:
222Sustainable Development strategy
- Page 226 and 227:
224Sustainable Development strategy
- Page 228 and 229:
226Sustainable Development strategy
- Page 230 and 231:
228Sustainable Development strategy
- Page 232 and 233:
230Sustainable Development strategy
- Page 234 and 235:
232Sustainable Development strategy
- Page 236 and 237:
234Sustainable Development strategy
- Page 238 and 239:
236Sustainable Development strategy
- Page 240 and 241:
238Sustainable Development strategy
- Page 242 and 243:
240Sustainable Development strategy
- Page 244 and 245:
242Sustainable Development strategy
- Page 246 and 247:
244Sustainable Development strategy
- Page 250:
Asociația Română pentru Transfer