12.07.2015 Views

Analiza mediului de afaceri - arott.ro

Analiza mediului de afaceri - arott.ro

Analiza mediului de afaceri - arott.ro

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

56Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și MontanaPotrivit In<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>xului Competitivității Globale 2010-2011 România se clasează pe locul 67 din 139, după ce pentru perioada2008-2009 s-a clasat pe locul 68 din 134, iar în 2009 -2010 pe locul 64 din 133, cu o creștere foarte ușoară a scorului,<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la 4,1 la 4,2.Printre factorii consi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rați a frâna <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng>, la nivel național, sunt i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntificați, pe primelecinci locuri: accesul dificil la finanțare, infrastructura ina<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cvată, bi<strong>ro</strong>crația guvernamentală, nivelul taxelor și legislațiaprivind taxele.Sudul României şi Nordul Bulgariei sunt zone cu o semnificativă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>pen<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> agricultura <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> subzistenţă și caracterizateprintr-un <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ficit infrastructural, fiind izolate pe zone importante <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> axa rutieră şi fe<strong>ro</strong>viară eu<strong>ro</strong>peană vest– est. Din cauza lipsei infrastructurilor portuare a<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cvate, Dunărea - care constituie coridorul Paneu<strong>ro</strong>pean VII - continuăsă fie o barieră naturală <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cât o resursă pentru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea teritoriului, iar construirea podului Vidin - Calafat <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>noi oportunităţi importante pentru întreagă zonă transf<strong>ro</strong>ntalieră. În ceea ce priveşte accesibilitatea, legătura rutierăcu Bulgaria va permite <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea unor noi fluxuri <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> trafic care, împreună cu p<strong>ro</strong>gresele făcute în utilizarea efectivă aDunării ca şi coridor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> transport, ar trebui să genereze o îmbunătăţire remarcabilă a nivelului competitivităţii ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţuluişi a regiunii în ansamblu.Regiunea, prin ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țele Dolj și Olt se caracterizează printr-un potențial crescut pentru sectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> agricultură șipescuit, pentru industria metalurgică, a construcțiilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mașini, electrică și elect<strong>ro</strong>nică, p<strong>ro</strong>duse chimice, dar și pentruservicii și turism.La nivel regional, conform Strategiei Naționale pentru Export a României 2010-2014 35 , în 2009, principalele secţiuni<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>duse la export, care au realizat 78,1% din exporturile regiunii, au fost:• Secţiunea XV - Metale comune şi articole din metale comune, cu o pon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re în exportul regiunii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 28,1%, înregistrândo scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re valorică a exportului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 43,1%• Secţiunea XVII - Vehicule, ae<strong>ro</strong>nave, vase şi echipamente auxiliare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> transport, cu o pon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re în exportul regiunii<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 20,2%, înregistrând o scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re valorică a exportului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 24,9%• Secţiunea VII - Materiale plastice şi articole din material plastic; cauciuc şi articole din cauciuc cu o pon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re înexportul regiunii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 18,5%, înregistrând o scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re valorică a exportului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 31,2%• Secţiunea XVI - Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora; aparate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> înregistrat sau <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> rep<strong>ro</strong>dussunetul, aparate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> înregistrat sau <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> rep<strong>ro</strong>dus imagine şi sunet <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> televiziune şi părţi şi accesorii ale acestoracu o pon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re în exportul regiunii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 11,3%, înregistrând o scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re valorică a exportului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 41,6%.De menționat că existența Ford România crește potențialul local pentru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea unui cluster în industria<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> automobile. Se așteaptă ca și alte societăți să fie atrase <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> potențialul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare al ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țului din aceastăperspectivă, astfel încât Johnson Cont<strong>ro</strong>ls şi Lear Corporation să <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schidă la Craiova fabrici <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> subansamble autopentru automobilele fabricate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Ford România.Similar, la nivelul ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țului Olt, industria prelucrării metalelor nefe<strong>ro</strong>ase s-a <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltat în jurul societății ALROSlatina și este favorabilă conturării unui cluster în domeniu.De asemenea, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea industriei chimice la nivelul regiunii transf<strong>ro</strong>ntaliere potențează <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea altorsectoare economice, prin efectul direct pe care îl generează asupra utilizatorilor p<strong>ro</strong>duselor chimice: agricultura,industriile metalurgică, mecanică şi electrică, sectoarele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> textile şi confecţii, industria <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> autovehicule şi p<strong>ro</strong>dusele<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> papetărie şi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> imprimerie.Din perspectiva industriei ușoare, industriei <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> prelucrare a lemnului, anumite p<strong>ro</strong>vocări <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntificateau caracter predominant local sau naţional, iar în cazul acestora este mai potrivită intervenţia la nivelnaţional. Schemele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> finanţare a acestor aspecte au fost <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ja prevăzute pentru ambele părţi ale graniţei în cadrulP<strong>ro</strong>gramelor Operaţionale Regionale şi Sectoriale pentru Obiectivul Convergenţă al Fondurilor Structurale.La nivel regional, odată cu efectele crizei economice globale se constată interesul marilor firme eu<strong>ro</strong>penecare preferă să lucreze în sistem lohn 36 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> a se reorienta către zonele ap<strong>ro</strong>piate care pot pune la dispoziție personalcalificat și cu experiență.În ce privește industria lemnului din zonă, aceasta poate să int<strong>ro</strong>ducă în circuitul p<strong>ro</strong>ductiv atât lemnul <strong>ro</strong>tund(pentru fabricarea cherestelelor, placajelor, furnirelor) cât şi lemnul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mici dimensiuni şi resturile lemnoase <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> laprelucrările industriale realizând p<strong>ro</strong>duse competitive. Agenții economici din industria lemnului trebuie să fac fațăriscurilor generate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> principiile unei economii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schise, să genereze oferte cât mai competitive din punct <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>real calității și al prețului. Ca și în cazul industriei textile, și în sectorul prelucrării lemnului apare nevoia sprijinirii<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>signului (mai ale în privința mobilei), cercetării și inovării și nu în ultimul rând, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creare și susținere a unui brandpentru p<strong>ro</strong>dusele locale și la nivel regional.ServiciiPotrivit raportului realizat <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> către Global Construction Perspectives și Oxford Economics se preconizează căritmul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare al sectorului construcțiilor îl va <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>păși pe cel al creșterii economice globale în următorii 10 ani,astfel încât Eu<strong>ro</strong>pa Centrala și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Est va fi a doua cea mai dinamică piață emergentă pentru sectorul construcțiilorîn perioada 2010-2015, având o rată anuală <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creștere <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 7,9%.Raportul estimează că România va contribui cu 22 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> miliar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> USD la creșterea sectorului construcțiilor în35 Pagina 53- http://www.dce.gov.<strong>ro</strong>/SNE/PrSNE.pdf36 Firmele <strong>ro</strong>mâneşti p<strong>ro</strong>duc sub marca unor firme străine care au mărci p<strong>ro</strong>prii binecunoscute.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!