56Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și MontanaPotrivit In<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>xului Competitivității Globale 2010-2011 România se clasează pe locul 67 din 139, după ce pentru perioada2008-2009 s-a clasat pe locul 68 din 134, iar în 2009 -2010 pe locul 64 din 133, cu o creștere foarte ușoară a scorului,<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la 4,1 la 4,2.Printre factorii consi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rați a frâna <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng>, la nivel național, sunt i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntificați, pe primelecinci locuri: accesul dificil la finanțare, infrastructura ina<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cvată, bi<strong>ro</strong>crația guvernamentală, nivelul taxelor și legislațiaprivind taxele.Sudul României şi Nordul Bulgariei sunt zone cu o semnificativă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>pen<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> agricultura <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> subzistenţă și caracterizateprintr-un <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ficit infrastructural, fiind izolate pe zone importante <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> axa rutieră şi fe<strong>ro</strong>viară eu<strong>ro</strong>peană vest– est. Din cauza lipsei infrastructurilor portuare a<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cvate, Dunărea - care constituie coridorul Paneu<strong>ro</strong>pean VII - continuăsă fie o barieră naturală <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cât o resursă pentru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea teritoriului, iar construirea podului Vidin - Calafat <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>noi oportunităţi importante pentru întreagă zonă transf<strong>ro</strong>ntalieră. În ceea ce priveşte accesibilitatea, legătura rutierăcu Bulgaria va permite <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea unor noi fluxuri <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> trafic care, împreună cu p<strong>ro</strong>gresele făcute în utilizarea efectivă aDunării ca şi coridor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> transport, ar trebui să genereze o îmbunătăţire remarcabilă a nivelului competitivităţii ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţuluişi a regiunii în ansamblu.Regiunea, prin ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țele Dolj și Olt se caracterizează printr-un potențial crescut pentru sectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> agricultură șipescuit, pentru industria metalurgică, a construcțiilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mașini, electrică și elect<strong>ro</strong>nică, p<strong>ro</strong>duse chimice, dar și pentruservicii și turism.La nivel regional, conform Strategiei Naționale pentru Export a României 2010-2014 35 , în 2009, principalele secţiuni<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>duse la export, care au realizat 78,1% din exporturile regiunii, au fost:• Secţiunea XV - Metale comune şi articole din metale comune, cu o pon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re în exportul regiunii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 28,1%, înregistrândo scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re valorică a exportului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 43,1%• Secţiunea XVII - Vehicule, ae<strong>ro</strong>nave, vase şi echipamente auxiliare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> transport, cu o pon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re în exportul regiunii<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 20,2%, înregistrând o scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re valorică a exportului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 24,9%• Secţiunea VII - Materiale plastice şi articole din material plastic; cauciuc şi articole din cauciuc cu o pon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re înexportul regiunii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 18,5%, înregistrând o scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re valorică a exportului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 31,2%• Secţiunea XVI - Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora; aparate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> înregistrat sau <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> rep<strong>ro</strong>dussunetul, aparate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> înregistrat sau <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> rep<strong>ro</strong>dus imagine şi sunet <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> televiziune şi părţi şi accesorii ale acestoracu o pon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re în exportul regiunii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 11,3%, înregistrând o scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re valorică a exportului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 41,6%.De menționat că existența Ford România crește potențialul local pentru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea unui cluster în industria<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> automobile. Se așteaptă ca și alte societăți să fie atrase <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> potențialul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare al ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țului din aceastăperspectivă, astfel încât Johnson Cont<strong>ro</strong>ls şi Lear Corporation să <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schidă la Craiova fabrici <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> subansamble autopentru automobilele fabricate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Ford România.Similar, la nivelul ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țului Olt, industria prelucrării metalelor nefe<strong>ro</strong>ase s-a <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltat în jurul societății ALROSlatina și este favorabilă conturării unui cluster în domeniu.De asemenea, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea industriei chimice la nivelul regiunii transf<strong>ro</strong>ntaliere potențează <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea altorsectoare economice, prin efectul direct pe care îl generează asupra utilizatorilor p<strong>ro</strong>duselor chimice: agricultura,industriile metalurgică, mecanică şi electrică, sectoarele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> textile şi confecţii, industria <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> autovehicule şi p<strong>ro</strong>dusele<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> papetărie şi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> imprimerie.Din perspectiva industriei ușoare, industriei <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> prelucrare a lemnului, anumite p<strong>ro</strong>vocări <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntificateau caracter predominant local sau naţional, iar în cazul acestora este mai potrivită intervenţia la nivelnaţional. Schemele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> finanţare a acestor aspecte au fost <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ja prevăzute pentru ambele părţi ale graniţei în cadrulP<strong>ro</strong>gramelor Operaţionale Regionale şi Sectoriale pentru Obiectivul Convergenţă al Fondurilor Structurale.La nivel regional, odată cu efectele crizei economice globale se constată interesul marilor firme eu<strong>ro</strong>penecare preferă să lucreze în sistem lohn 36 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> a se reorienta către zonele ap<strong>ro</strong>piate care pot pune la dispoziție personalcalificat și cu experiență.În ce privește industria lemnului din zonă, aceasta poate să int<strong>ro</strong>ducă în circuitul p<strong>ro</strong>ductiv atât lemnul <strong>ro</strong>tund(pentru fabricarea cherestelelor, placajelor, furnirelor) cât şi lemnul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mici dimensiuni şi resturile lemnoase <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> laprelucrările industriale realizând p<strong>ro</strong>duse competitive. Agenții economici din industria lemnului trebuie să fac fațăriscurilor generate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> principiile unei economii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schise, să genereze oferte cât mai competitive din punct <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>real calității și al prețului. Ca și în cazul industriei textile, și în sectorul prelucrării lemnului apare nevoia sprijinirii<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>signului (mai ale în privința mobilei), cercetării și inovării și nu în ultimul rând, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creare și susținere a unui brandpentru p<strong>ro</strong>dusele locale și la nivel regional.ServiciiPotrivit raportului realizat <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> către Global Construction Perspectives și Oxford Economics se preconizează căritmul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare al sectorului construcțiilor îl va <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>păși pe cel al creșterii economice globale în următorii 10 ani,astfel încât Eu<strong>ro</strong>pa Centrala și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Est va fi a doua cea mai dinamică piață emergentă pentru sectorul construcțiilorîn perioada 2010-2015, având o rată anuală <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creștere <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 7,9%.Raportul estimează că România va contribui cu 22 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> miliar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> USD la creșterea sectorului construcțiilor în35 Pagina 53- http://www.dce.gov.<strong>ro</strong>/SNE/PrSNE.pdf36 Firmele <strong>ro</strong>mâneşti p<strong>ro</strong>duc sub marca unor firme străine care au mărci p<strong>ro</strong>prii binecunoscute.
Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 57următorii 10 ani, iar Bulgaria cu 8 miliar<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> USD 37 .Din perspectiva sectorului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> turism, regiunea transf<strong>ro</strong>ntalieră se poate poziționa fie pe poziții <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> concurență(pentru România tările potențial concurente în turism sunt: Bulgaria, C<strong>ro</strong>aţia, Serbia şi Muntenegru, Ungaria, RepublicaCehă, Slovacia, Polonia şi Ucraina) sau pe poziții <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cooperare – p<strong>ro</strong>movare comună a potențialului turistictransf<strong>ro</strong>ntalier. Politica națională, așa cum este exprimată în Planul Național <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Dezvoltare, i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntifică turismul dreptun sector prioritar al economiei naționale și un important factor al <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării regionale și zonelor rurale. Sectorulturistic este o industrie complexă, ce implică o investiție substanțială și permanentă în capitalul uman.Cercetare - Dezvoltare – InovareConform studiului Reindustrializarea României: politici și strategii 38 ”România se află printre ţările cu cea maiscăzută rată a investiţiilor în acest domeniu, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> numai 0,58% în 2008. Situaţia s-a înrăutăţit în 2009, când cheltuielilepublice au revenit la nivelul existent înaintea boom-ului, respectiv 0,2% din PIB. Contribuţia slabă a sectoruluiprivat (mai puţin <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 30% din totalul investiţiilor în cercetare- <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare) se explică prin tipul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> concurenţă pepiaţa internă, bazată pe preţ şi nu pe inovare. În plus, fondurile publice pentru cercetare sunt utilizate ineficace,<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>oarece acestea nu reuşesc să creeze un efect <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> răspândire în sectorul privat. De asemenea, există o legăturăslabă între cercetarea aca<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>mică şi aplicaţiile industriale. În Uniunea Eu<strong>ro</strong>peană principala contribuţie vine dinsectorul întreprin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rilor şi, spre <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>osebire <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> România, din sectorul privat nonp<strong>ro</strong>fit, care, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> asemenea, investeşteîn cercetare- <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare”.La nivelul regiunii, una dintre condițiile principale pentru succesul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării este căutarea permanentă asoluțiilor care să permită unităților economice o cât mai buna poziție pe piață. Diversificarea p<strong>ro</strong>ducției și mai alesp<strong>ro</strong>movarea noutății tehnologice într-o companie se datorează în principal următorilor factori:• Nevoii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> păstrare sau <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>pășire a poziției ocupate pe piață;• Alinierea la politici industriale și sociale la nivel național sau eu<strong>ro</strong>pean;• Necesitatea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> a compensa scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea ofertei sau scumpirea materiilor prime;De menționat importanța p<strong>ro</strong>movării drepturilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>prietate intelectuală ca stimulent <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>osebit <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> relevantpentru investițiile în inovare, astfel încât acestea să poată obține recuperarea costurilor investite.În ce privește agricultura în regiunea vizată, poate fi consi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rat ca avantaj fondul funciar <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> care dispun celedouă ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țe, precum și capacitatea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> a utiliza sisteme <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> irigații pentru obținerea unei p<strong>ro</strong>ductivități sporite aleculturilor.Potrivit studiilor realizate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> către Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, prin aplicarea irigaţiilor,p<strong>ro</strong>ducţiile agricole cresc în medie cu 30-50%, conducând la creşterea veniturilor în agricultură. Irigaţiile reprezintăun factor principal în obţinerea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>ducţii ridicate şi relativ stabile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la an la an cu implicaţii favorabile înasigurarea securităţii alimentare a populaţiei şi creării <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> disponibilităţi la export <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>duse agricole. Potrivit datelordisponibile pentru anul 2010, la nivel național erau constituite organizaţii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> îmbunătăţiri funciare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> utilitatepublică pe un teritoriu <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 1094 mii hectare (424 organizaţii ale utilizatorilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> apă pentru irigaţii, 2 organizaţii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>secare – drenaj, 7 organizaţii cu activitate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> irigaţii şi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>secare). Erau autorizate 3 fe<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>raţii ale organizaţiilorutilizatorilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> apă pentru irigaţii cu un teritoriu în suprafaţă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 18 mii hectare.Ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj este al doilea după ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Brăila din punct <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea al amenajărilor pentru irigații, conformAdministraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. 39La nivelul ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țului funcționează 3 fe<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rații ale organizațiilor utilizatorilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> apă pentru irigații - Calafat,Moţăţei și Segarcea. În ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Olt funcționează organizații ale utilizatorilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> apă pentru irigații Corabia – Olt,Sadova și G<strong>ro</strong>jdibojdu.De asemenea, agricultura Regiunii se pretează culturi cu potențial mare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare. Astfel, România <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ținecel mai mare potenţial <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creştere din Eu<strong>ro</strong>pa în ceea ce priveşte p<strong>ro</strong>ducţia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> orez datorită rezervelor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> apă dinzona Dunării. La nivel național, suprafaţa cultivată cu orez ajunge la cca 8.000 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> hectare.În ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţul Dolj, în 2009, a fost re<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>schisă orezăria <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la Gighera, cultivându-se ap<strong>ro</strong>ximativ 1.100 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> hectare.Suprafața urmează să crească până la 1.500 - 1.600, din care cca. 70 hectare culturi eco, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mare interes în acest sector.În ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ț s-au investit cca. două milioane <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> eu<strong>ro</strong> pentru achiziţia terenurilor şi a utilajelor, pentru construirea unei uscătoriicu o capacitate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 240 tone/zi şi a două <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>pozite <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> orez cu o suprafaţă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 1.700 m2.In ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Olt, suprafața cultivată cu orez este <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> peste 1.100 ha, iar investițiile sunt <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ap<strong>ro</strong>ximativ 4mil eu<strong>ro</strong>.Principalele avantaje comparative la nivelul regiunii sunt <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> natură temporară. Nivelul scăzut al salariilordin regiune, comparative cu celelalte state eu<strong>ro</strong>pene nu pot fi menținute pe termen lung, mai ales că unul dintrerezultatele politicilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare este chiar creșterea veniturilor locuitorilor regiunii. De asemenea, odată ce Româniaa <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>venit membră a Uniunii Eu<strong>ro</strong>pene, ajutoarele <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> stat cad sub inci<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nța reglementărilor eu<strong>ro</strong>pene și suntfoarte strict monitorizate. Mai mult, nivelul taxelor a suferit modificări în ultima perioadă, generate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> nevoia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> acontrabalansa efectele crizei economice (<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> exemplu, creșterea TVA <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la 19% la 24 %).Este necesară concentrarea politicilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare regională pe avantaje comparative care țin <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> calitateaforței <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> muncă, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> creșterea informării și conștientizării la nivelul întregii populației.37 http://www.wall-street.<strong>ro</strong>/articol/Economie/103582/Ce-potential-are-sectorul-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>-constructii-din-Romania.html38 Noiembrie 2010, pag. 76.39 http://www.recolta.eu/in-2011-doljul-va-avea-mai-putine-terenuri-irigate-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cat-anul-trecut/
- Page 3 and 4:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂA
- Page 5 and 6:
Analiza PEST a con
- Page 7 and 8: РУМЪНО-БЪЛГАРСКА Т
- Page 9: IRC CENTRE Bulgaria................
- Page 12 and 13: 10Strategia de <st
- Page 14 and 15: 12Strategia de <st
- Page 16 and 17: 14Strategia de <st
- Page 18: 16Strategia de <st
- Page 21 and 22: Strategia de <stro
- Page 23 and 24: Strategia de <stro
- Page 25 and 26: Strategia de <stro
- Page 27 and 28: Strategia de <stro
- Page 29 and 30: Strategia de <stro
- Page 31 and 32: Strategia de <stro
- Page 33 and 34: Strategia de <stro
- Page 35 and 36: Strategia de <stro
- Page 37 and 38: Strategia de <stro
- Page 39 and 40: Strategia de <stro
- Page 41 and 42: Strategia de <stro
- Page 43 and 44: Strategia de <stro
- Page 45 and 46: Strategia de <stro
- Page 47 and 48: Strategia de <stro
- Page 49 and 50: Strategia de <stro
- Page 51 and 52: Strategia de <stro
- Page 53 and 54: Strategia de <stro
- Page 55 and 56: Strategia de <stro
- Page 57: Strategia de <stro
- Page 61 and 62: Strategia de <stro
- Page 63 and 64: Strategia de <stro
- Page 65 and 66: Strategia de <stro
- Page 67 and 68: Strategia de <stro
- Page 69 and 70: Strategia de <stro
- Page 71 and 72: Strategia de <stro
- Page 73 and 74: Strategia de <stro
- Page 75 and 76: Strategia de <stro
- Page 77 and 78: Strategia de <stro
- Page 79 and 80: Strategia de <stro
- Page 81 and 82: Strategia de <stro
- Page 83 and 84: Strategia de <stro
- Page 85 and 86: Strategia de <stro
- Page 87 and 88: Strategia de <stro
- Page 89 and 90: СТРАТЕГИЯ ЗА УСТОЙ
- Page 91 and 92: Cтратегия за устойч
- Page 93 and 94: Cтратегия за устойч
- Page 95 and 96: Cтратегия за устойч
- Page 97 and 98: Cтратегия за устойч
- Page 99 and 100: Cтратегия за устойч
- Page 101 and 102: Cтратегия за устойч
- Page 103 and 104: Cтратегия за устойч
- Page 105 and 106: Cтратегия за устойч
- Page 107 and 108: Cтратегия за устойч
- Page 109 and 110:
Cтратегия за устойч
- Page 111 and 112:
Cтратегия за устойч
- Page 113 and 114:
Cтратегия за устойч
- Page 115 and 116:
Cтратегия за устойч
- Page 117 and 118:
Cтратегия за устойч
- Page 119 and 120:
Cтратегия за устойч
- Page 121 and 122:
Cтратегия за устойч
- Page 123 and 124:
Cтратегия за устойч
- Page 125 and 126:
Cтратегия за устойч
- Page 127 and 128:
Cтратегия за устойч
- Page 129 and 130:
Cтратегия за устойч
- Page 131 and 132:
Cтратегия за устойч
- Page 133 and 134:
Cтратегия за устойч
- Page 135 and 136:
Cтратегия за устойч
- Page 137 and 138:
Cтратегия за устойч
- Page 139 and 140:
Cтратегия за устойч
- Page 141 and 142:
Cтратегия за устойч
- Page 143 and 144:
Cтратегия за устойч
- Page 145 and 146:
Cтратегия за устойч
- Page 147 and 148:
Cтратегия за устойч
- Page 149 and 150:
Cтратегия за устойч
- Page 151 and 152:
Cтратегия за устойч
- Page 153 and 154:
Cтратегия за устойч
- Page 155 and 156:
Cтратегия за устойч
- Page 157 and 158:
Cтратегия за устойч
- Page 159 and 160:
Cтратегия за устойч
- Page 161 and 162:
Cтратегия за устойч
- Page 163 and 164:
Cтратегия за устойч
- Page 165 and 166:
Cтратегия за устойч
- Page 167 and 168:
Cтратегия за устойч
- Page 169:
Cтратегия за устойч
- Page 172 and 173:
170Sustainable Development strategy
- Page 174 and 175:
172Sustainable Development strategy
- Page 176 and 177:
174Sustainable Development strategy
- Page 178 and 179:
176Sustainable Development strategy
- Page 180 and 181:
178Sustainable Development strategy
- Page 182 and 183:
180Sustainable Development strategy
- Page 184 and 185:
182Sustainable Development strategy
- Page 186 and 187:
184Sustainable Development strategy
- Page 188 and 189:
186Sustainable Development strategy
- Page 190 and 191:
188Sustainable Development strategy
- Page 192 and 193:
190Sustainable Development strategy
- Page 194 and 195:
192Sustainable Development strategy
- Page 196 and 197:
194Sustainable Development strategy
- Page 198 and 199:
196Sustainable Development strategy
- Page 200 and 201:
198Sustainable Development strategy
- Page 202 and 203:
200Sustainable Development strategy
- Page 204 and 205:
202Sustainable Development strategy
- Page 206 and 207:
204Sustainable Development strategy
- Page 208 and 209:
206Sustainable Development strategy
- Page 210 and 211:
208Sustainable Development strategy
- Page 212 and 213:
210Sustainable Development strategy
- Page 214 and 215:
212Sustainable Development strategy
- Page 216 and 217:
214Sustainable Development strategy
- Page 218 and 219:
216Sustainable Development strategy
- Page 220 and 221:
218Sustainable Development strategy
- Page 222 and 223:
220Sustainable Development strategy
- Page 224 and 225:
222Sustainable Development strategy
- Page 226 and 227:
224Sustainable Development strategy
- Page 228 and 229:
226Sustainable Development strategy
- Page 230 and 231:
228Sustainable Development strategy
- Page 232 and 233:
230Sustainable Development strategy
- Page 234 and 235:
232Sustainable Development strategy
- Page 236 and 237:
234Sustainable Development strategy
- Page 238 and 239:
236Sustainable Development strategy
- Page 240 and 241:
238Sustainable Development strategy
- Page 242 and 243:
240Sustainable Development strategy
- Page 244 and 245:
242Sustainable Development strategy
- Page 246 and 247:
244Sustainable Development strategy
- Page 250:
Asociația Română pentru Transfer