50Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și MontanaTot la nivelul districtului Pleven este localizat și funcționează Parcul Regional Ag<strong>ro</strong>tehnic Centru Nord,Institutul pentru Agricultură și Creșterea Animalelor în zona <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> munte.Într-unul dintre orașele districtului Pleven – Knezha - funcționează Institutul pentru Cultura Porumbului.Munca <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rulată în cadrul Institutului vizează următoarele domenii: selecția, genetica, patologiaplantelor, biochimia, tratamentul solurilor, etc. De la înființarea sa și până în 2010 au fost recunoscute peste90 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> soiuri hibri<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> porumb.Inegalitatea distribuției structurilor active în sectorul cercetare – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare - inovare la nivelul celortrei districte analizate poate fi contracarată prin extin<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea teritorială a ariei <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> acoperire și a obiectivelorinstituțiilor funcționale actuale, inclusiv abordarea din perspectiva transf<strong>ro</strong>ntalieră a acestui domeniu.Ocuparea în industriile high-tech și în serviciile bazate intensiv pe cunoaștere în regiune este <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> sub2% , semnificativ mai puțin față <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> regiunile li<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>r din Bulgaria. Această situație este cauzată în principal <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>lipsa unei ”mase critice” a instituțiilor din regiune și a implicării scăzute a unităților <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> educație superioară(universități). Se i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntifică, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> asemenea și o conexiune slabă între sectorul cercetării și cel al industriei.La nivelul întregii țări, numărul persoanelor care activau în sectorul cercetare - <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare este în creșterecontinuă începând cu anul 2001. Totuși, la nivelul Regiunii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare Nord Vest evoluția numărului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> persoaneimplicate în activități <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cercetare-<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare oscilează în toată această perioadă, fără a ne da posibilitatea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> aextrage o tendință clară pentru următoarea perioadă, în ciuda faptului că politicile eu<strong>ro</strong>pene continuă să plasezecercetarea – <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea – inovarea în topul priorităților pentru următoarea perioadă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>gramare (2014-2020).De asemenea, din analiza datelor se observă că numărul cel mai mare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> persoane din domeniu funcționaîn sectorul guvernamental.Personalocupat încercetare- <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare(nr.persoane)TotalBulgariaRegiuneaNord Vestîn sectorul<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng>în sectorulguvernamentalîn unități<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>educațiesuperioarăînorganizațiinon p<strong>ro</strong>fit2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 200916853 16671 16847 17400 18025 18638 18994 19933 20097 21971717 409 469 534 545 568 647 757 739 624■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ 208 ■389 365 421 453 401 435 438 426 ■ 370■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■■ ■ ■ ■ 4 ■ ■ ■ ■ ■■ date confi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nțiale sau nedisponibileSursa: prelucrare date INS BulgariaDin perspectiva eu<strong>ro</strong>peană, sectorul Cercetării – Dezvoltării – Inovării sprijină cel mai mult <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea și răspun<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>într-un grad sporit p<strong>ro</strong>vocărilor sociale. Țările <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltate industrial consi<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ră că în ultimii ani s-a intrat într-oa treia perioadă <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare, care nu se bazează pe agricultură sau pe industrie, ci pe informație și cunoștințe 26 .Acestea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>vin relevante pentru cerarea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> avantaje competitive. În cadrul acestei noi economii, factorul cheie estereprezentat <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> gradul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> implementare a inovării, a noilor tehnologii la nivelul întregii economii. Inovarea - int<strong>ro</strong>ducerea<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> p<strong>ro</strong>duse, p<strong>ro</strong>cese sau meto<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> noi sau îmbunătățite este necesară în mod susținut pentru a contrabalansaefectele negative ale scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rii poplației (implicând reducerea forței <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> muncă), a scă<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rii investițiilor în capitalulfizic, și conducând la ocuparea forței <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> muncă și la îmbunătățirea standardului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> viață.Politicile publice pentru stimularea cercetării/<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării/inovării trebuie să âncurajeze în acelașitimp activitățile complementare: schimbarea organizațională, formarea la nivel <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> firmă, testarea, marketing-ulși <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>sign-ul. Este recunoscut că astăzi, inovarea reprezintă mai mult <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cât cercetare și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare,bazându-se pe acestea.26 Gabriel Vlăduț - Strategia Națională pentru Inovare în contextul Uniunii Inovării, Eu<strong>ro</strong>pa 2020
Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 51Capitalul uman și ocuparea forței <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> muncăLa nivelul celor două ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țe reprezentând partea <strong>ro</strong>mână a regiunii transf<strong>ro</strong>ntaliere locuiau 1.164.858 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>persoane, din care 567.687 în mediul urban (adică cca. 49%) și 597.171 în mediul rural în cele 208 comune – reprezentândcca. 51% din total populație a celor două ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țe.Din perspectiva evoluției numărului total al populației, rata sporului natural pentru cele două ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țe semenține negativă pentru ultimii 4 ani, pentru anul 2009 înregistrând -4,8 pentru Dolj și -5,5 pentru Olt, comparativcu -4,1 pentru regiunea Sud Vest Oltenia și -1,9 la nivel național.Este <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> menționat că, la nivel Eu<strong>ro</strong>pean, România are a șaptea populație din Uniunea Eu<strong>ro</strong>peană, ca mărime.Populația activă și inactivăPotrivit datelor statistice disponibile, la nivelul anului 2002 populaţia activă a ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţului Dolj – cuprinzând aiciatât persoanele care <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>sfăşurau o activitate economică retribuită, cât şi populaţia aflată în căutarea unui loc <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>muncă, incluzând salariaţii, muncitorii in<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>pen<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţi, dar şi şomerii sau tinerii în căutarea primului loc <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> muncă,număra 311.573 persoane (173.912 bărbaţi şi 137.661 femei), iar populaţia inactivă era formată din 422.658 persoane(183.938 bărbaţi şi 238.720 femei).În ce priveşte populaţia inactivă, conform datelor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la recensământul din 2002, aceasta era <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 281.558 persoane– cuprinzând aici persoanele care nu au atins încă vârsta necesară intrării pe piața muncii sau care sunt în curs <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> formare(elevii, stu<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţii, militarii în termen pentru anul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> referință), femeile casnice, pensionarii.Datele aferente ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţului Olt relevă o populație activă constituită din 199.974 persoane (117.089 bărbaţi şi82.885 femei) și o populaţia inactivă formată din 289.300 persoane (123.323 bărbaţi şi 165.977 femei).Populaţia inactivă a ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţului Olt era distribuită în felul următor: elevi şi stu<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>nţi – 80.561, pensionari –126.133, casnice – 35.226, întreţinuţi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> alte persoane – 38.947, întreţinuţi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> stat sau <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> organizaţii private – 2.195,alte situaţii – 6,238.<st<strong>ro</strong>ng>Analiza</st<strong>ro</strong>ng> mobilităţii spaţiale a populaţiei la nivelul teritoriului are un <strong>ro</strong>l important, aceasta fiind alături <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>natalitate, unul dintre factorii creşterii sau <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>screşterii numărului populaţiei. Cauzele care <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>termină mobilitateaspaţială a populaţiei sunt variate şi implică întot<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>auna existenţa unor factori <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> respingere în regiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> plecare(reprezentați în cadrul teritoriului prin lipsa confortului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> tip urban și a oportunităților <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare personală,mai ales pentru populația tânără), precum şi a unor factori <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> atracţie în regiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> sosire (reprezentați <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> posibilitateaobținerii unei p<strong>ro</strong>prietăți într-un cadrul natural favorabil și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> un anumit stil <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> viață liniștit, în special pentrupopulația <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> vârsta ap<strong>ro</strong>piată pensionării).Din această perspectivă, la nivelul ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țului Dolj, potrivit datelor cuprinse în Anuarul Statistic al României 2009,soldul general este pozitiv (227), <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>și la nivel urban este negativ (-1282), iar la nivel rural estepozitiv (1509).Olt, conform aceluiași document statistic, datele privind migrația internă arată că mediu rural este încăatractiv pentru populație (soldul este pozitiv, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 427), în timp ce în mediul urban mai dinamic, soldul este negativ(<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> – 2024). În total, pentru ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ț, soldul mișcării natural este negativ (-1597).Potrivit datelor recentului studiu OECD referitor la migrație 27 , la nivelul anului 2009 datele statistice colectate(cu mențiunea limitării acurateții datelor colectate în acest domeniu) estimau la cca. 3 milioane persoane plecatedin România. Date relevante pentru imaginea asupra fenomenului migrației internaționale mai pot fi obținute <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> lanivelul Agentia Nationala pentru Ocuparea Forței <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Muncă. Astfel datele consemnează cca. 111 000 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> medieri în2009, pe baza acordurilor bilaterale, în vreme ce în 2008, numărul cazurilor oficiale fusese <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> numai 52 400.La nivelul ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țului datele colectate la nivelul INSEE nu surprind această dimeniune, <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>și migrația internaționalăeste un fenomen cunoscut la nivel național.Pentru regiunea analizată, din rapoartele realizate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> organizațiile preocupate <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> efectele migrațieiinternaționale, reiese că zona Olteniei nu este atât <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> reprezentativă pentru fenomenul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> migrație comparative cuzona <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> nord a Moldovei sau cu Maramureș și Transilvania.Populaţia ocupată după statutul p<strong>ro</strong>fesional şi sectorul în care lucreazăLa recensământul din 2002, populaţia ocupată din ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţul Dolj se distribuia, după statutul p<strong>ro</strong>fesional, în felulurmător: 151.797 – salariaţi, 4.711 – pat<strong>ro</strong>ni/întreprinzători privați, 39.145 - lucrători pe cont p<strong>ro</strong>priu, 196 - membriai societăţilor agricole/cooperativelor,81.887 - lucrători familiali în gospodăria p<strong>ro</strong>prie și 3.822 - altă situaţie.După sectorul în care lucrează, conform datelor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la recensământul din 2002 populaţia ocupată a ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţuluiDolj se distribuia în felul următor: sectorul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> stat – 85.660, sectorul privat – 92.504, mixt – 7.967, gospodăria p<strong>ro</strong>prie– 95.394, alte gospodării <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cât cea p<strong>ro</strong>prie - 33.Populaţia ocupată aferentă ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţului Olt era distribuită astfel, funcție <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> statutul p<strong>ro</strong>fesional: 91.024 - salariaţi;2.225 - pat<strong>ro</strong>ni, întreprinzători privaţi; 31.244 - lucrători pe cont p<strong>ro</strong>priu; 760 - membri ai societăţilor agricole/cooperativilor; 54.946 - lucrători familiali în gospodăria p<strong>ro</strong>prie; 258 - altă situaţie.27 http://www.keepeek.com/Digital-Asset-Management/oecd/social-issues-migration-health/international-migration-outlook-2011_migr_outlook-2011-en
- Page 3 and 4: STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂA
- Page 5 and 6: Analiza PEST a con
- Page 7 and 8: РУМЪНО-БЪЛГАРСКА Т
- Page 9: IRC CENTRE Bulgaria................
- Page 12 and 13: 10Strategia de <st
- Page 14 and 15: 12Strategia de <st
- Page 16 and 17: 14Strategia de <st
- Page 18: 16Strategia de <st
- Page 21 and 22: Strategia de <stro
- Page 23 and 24: Strategia de <stro
- Page 25 and 26: Strategia de <stro
- Page 27 and 28: Strategia de <stro
- Page 29 and 30: Strategia de <stro
- Page 31 and 32: Strategia de <stro
- Page 33 and 34: Strategia de <stro
- Page 35 and 36: Strategia de <stro
- Page 37 and 38: Strategia de <stro
- Page 39 and 40: Strategia de <stro
- Page 41 and 42: Strategia de <stro
- Page 43 and 44: Strategia de <stro
- Page 45 and 46: Strategia de <stro
- Page 47 and 48: Strategia de <stro
- Page 49 and 50: Strategia de <stro
- Page 51: Strategia de <stro
- Page 55 and 56: Strategia de <stro
- Page 57 and 58: Strategia de <stro
- Page 59 and 60: Strategia de <stro
- Page 61 and 62: Strategia de <stro
- Page 63 and 64: Strategia de <stro
- Page 65 and 66: Strategia de <stro
- Page 67 and 68: Strategia de <stro
- Page 69 and 70: Strategia de <stro
- Page 71 and 72: Strategia de <stro
- Page 73 and 74: Strategia de <stro
- Page 75 and 76: Strategia de <stro
- Page 77 and 78: Strategia de <stro
- Page 79 and 80: Strategia de <stro
- Page 81 and 82: Strategia de <stro
- Page 83 and 84: Strategia de <stro
- Page 85 and 86: Strategia de <stro
- Page 87 and 88: Strategia de <stro
- Page 89 and 90: СТРАТЕГИЯ ЗА УСТОЙ
- Page 91 and 92: Cтратегия за устойч
- Page 93 and 94: Cтратегия за устойч
- Page 95 and 96: Cтратегия за устойч
- Page 97 and 98: Cтратегия за устойч
- Page 99 and 100: Cтратегия за устойч
- Page 101 and 102: Cтратегия за устойч
- Page 103 and 104:
Cтратегия за устойч
- Page 105 and 106:
Cтратегия за устойч
- Page 107 and 108:
Cтратегия за устойч
- Page 109 and 110:
Cтратегия за устойч
- Page 111 and 112:
Cтратегия за устойч
- Page 113 and 114:
Cтратегия за устойч
- Page 115 and 116:
Cтратегия за устойч
- Page 117 and 118:
Cтратегия за устойч
- Page 119 and 120:
Cтратегия за устойч
- Page 121 and 122:
Cтратегия за устойч
- Page 123 and 124:
Cтратегия за устойч
- Page 125 and 126:
Cтратегия за устойч
- Page 127 and 128:
Cтратегия за устойч
- Page 129 and 130:
Cтратегия за устойч
- Page 131 and 132:
Cтратегия за устойч
- Page 133 and 134:
Cтратегия за устойч
- Page 135 and 136:
Cтратегия за устойч
- Page 137 and 138:
Cтратегия за устойч
- Page 139 and 140:
Cтратегия за устойч
- Page 141 and 142:
Cтратегия за устойч
- Page 143 and 144:
Cтратегия за устойч
- Page 145 and 146:
Cтратегия за устойч
- Page 147 and 148:
Cтратегия за устойч
- Page 149 and 150:
Cтратегия за устойч
- Page 151 and 152:
Cтратегия за устойч
- Page 153 and 154:
Cтратегия за устойч
- Page 155 and 156:
Cтратегия за устойч
- Page 157 and 158:
Cтратегия за устойч
- Page 159 and 160:
Cтратегия за устойч
- Page 161 and 162:
Cтратегия за устойч
- Page 163 and 164:
Cтратегия за устойч
- Page 165 and 166:
Cтратегия за устойч
- Page 167 and 168:
Cтратегия за устойч
- Page 169:
Cтратегия за устойч
- Page 172 and 173:
170Sustainable Development strategy
- Page 174 and 175:
172Sustainable Development strategy
- Page 176 and 177:
174Sustainable Development strategy
- Page 178 and 179:
176Sustainable Development strategy
- Page 180 and 181:
178Sustainable Development strategy
- Page 182 and 183:
180Sustainable Development strategy
- Page 184 and 185:
182Sustainable Development strategy
- Page 186 and 187:
184Sustainable Development strategy
- Page 188 and 189:
186Sustainable Development strategy
- Page 190 and 191:
188Sustainable Development strategy
- Page 192 and 193:
190Sustainable Development strategy
- Page 194 and 195:
192Sustainable Development strategy
- Page 196 and 197:
194Sustainable Development strategy
- Page 198 and 199:
196Sustainable Development strategy
- Page 200 and 201:
198Sustainable Development strategy
- Page 202 and 203:
200Sustainable Development strategy
- Page 204 and 205:
202Sustainable Development strategy
- Page 206 and 207:
204Sustainable Development strategy
- Page 208 and 209:
206Sustainable Development strategy
- Page 210 and 211:
208Sustainable Development strategy
- Page 212 and 213:
210Sustainable Development strategy
- Page 214 and 215:
212Sustainable Development strategy
- Page 216 and 217:
214Sustainable Development strategy
- Page 218 and 219:
216Sustainable Development strategy
- Page 220 and 221:
218Sustainable Development strategy
- Page 222 and 223:
220Sustainable Development strategy
- Page 224 and 225:
222Sustainable Development strategy
- Page 226 and 227:
224Sustainable Development strategy
- Page 228 and 229:
226Sustainable Development strategy
- Page 230 and 231:
228Sustainable Development strategy
- Page 232 and 233:
230Sustainable Development strategy
- Page 234 and 235:
232Sustainable Development strategy
- Page 236 and 237:
234Sustainable Development strategy
- Page 238 and 239:
236Sustainable Development strategy
- Page 240 and 241:
238Sustainable Development strategy
- Page 242 and 243:
240Sustainable Development strategy
- Page 244 and 245:
242Sustainable Development strategy
- Page 246 and 247:
244Sustainable Development strategy
- Page 250:
Asociația Română pentru Transfer