Analiza mediului de afaceri - arott.ro

Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a <strong>mediului</strong> <strong>de</strong> <strong>afaceri</strong> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 63• Stimularea inovării: interacțiunea cu clienții creează i<strong>de</strong>i noi şi o mare presiune asupra inovării;• Reducerea constrângerilor pentru IMM-uri din partea marilor companii;• Creşterea şanselor <strong>de</strong> succes pentru ”start-up”-urişi ”spin-off”-uri;• Asigurarea capacității <strong>de</strong> a influența profilurile <strong>de</strong> învățământ pentru a corespun<strong>de</strong> nevoilor companiilor<strong>de</strong> resurse umane calificate.La nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, industria prelucrătoare reprezenta cel mai competitiv și dinamicsector ale economiei regionale. Parte dintre industriile prelucrătoare care contribuie la o competitivitate sporităsunt amplasate în ju<strong>de</strong>țele Dolj (industria chimică, constructoare <strong>de</strong> mașini, alimentară și fabricarea <strong>de</strong>automobile) și Olt (industria metalurgică, alimentară, constructoare <strong>de</strong> mașini).Din această perspectivă, la nivelul Regiunii vizate se pot i<strong>de</strong>ntifica clustere emergente în industria metalurgicăși <strong>de</strong> prelucrare a metalelor neferoase (Olt) și a fabricării automobilelor dar și în industria constructoare<strong>de</strong> mașini (Dolj).De asemenea, agricultura este unul dintre sectoarele în care economia Regiunii este specializată.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al domeniilor tehnologiei <strong>de</strong> vârf, municipiul Craiova, ca important centru universitar,poate <strong>de</strong>veni un punct nodal în <strong>de</strong>zvoltarea regional în domeniul tehnologiei informației. Mai mult, apropierea<strong>de</strong> regiunea <strong>de</strong> Vest, cu o mai mare <strong>de</strong>zvoltare a sectorului <strong>de</strong> software, poate să dinamizeze <strong>de</strong>zvoltareape această direcție și la nivelul ju<strong>de</strong>țului Dolj.<strong>Analiza</strong> relației <strong>de</strong> cooperare transfrontalieră <strong>de</strong> <strong>afaceri</strong>Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al schimburilor comerciale, la finalul anului 2010, pon<strong>de</strong>rea Bulgariei în comerţulexterior al României a fost <strong>de</strong> 3,3%, din care pon<strong>de</strong>rea exportului 3,6% , iar cea a importului 3,1% . Dinamicaschimburilor comerciale (în milioane Euro) se prezenta, astfel:2007 2008 2009 2010Total 1547,4 2366,4 2036,4 2777,0Export 941,1 1390 1094,2 1337,3Import 606,3 976,4 942,2 1439,7Sold 334,8 413,6 152,00 -102,4În România erau înregistrate 1261 societăţi mixte româno-bulgare, cu un capital total investit <strong>de</strong> 29,49milioane Euro, Bulgaria ocupând locul 39 în rândul investitorilor străini prezenţi în ţara noastră.Investiţiile române în Bulgaria au totalizat în 2010 149,1 milioane EURO, fiind înregistrate în prezentpeste 1400 <strong>de</strong> societăţi cu capital mixt româno-bulgar.Structura importurilor și exporturilor Bulgaria-România se bazează pe următoarele sectiuni: produse alimentare,băuturi alcoolice și non-alcoolice, tutun, materii prime neprocesate, produse nealimentare, combustibiliși uleiuri, grăsimi, uleiuri și ceară <strong>de</strong> origine vegetală și animală, produse chimice, mașini, echipamenteși vehicule. Cea mai importantă pon<strong>de</strong>re o au produsele neprocesate. În 2009 exporturile bulgărești în Româniaau scăzut cu 8,4 % comparative cu anul 2008, iar importurile cu 33%.De menționat că, în studiul ”Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a <strong>mediului</strong> <strong>de</strong> <strong>afaceri</strong> Vidin -Montana -Pleven” – ianuarie 2011, pe lângă efectele crizei economice globale, la nivel regional au fost i<strong>de</strong>ntificate <strong>de</strong>către reprezentanții <strong>mediului</strong> <strong>de</strong> <strong>afaceri</strong> regional și cauze regionale: ”slaba cunoaștere a sistemelor legale alecelor două țări vecine, mai ales din perspectiva mișcării <strong>de</strong> bunuri și capital, chestiuni care vizează transportulîn România privitor la dimensiunea vehiculelor, etc”.Potrivit documentului <strong>de</strong> programare al Programului <strong>de</strong> Cooperare Transfrontalieră Romania – Bulgaria2007-2013 46 motorul principal al schimbării îl reprezintă sectorul micilor întreprin<strong>de</strong>ri, care poate fi sprijinitprin constituirea <strong>de</strong> parteneriate şi asociaţii transfrontaliere în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificării oportunităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.În lipsa acestora, potenţialul <strong>de</strong> creştere economică al regiunii transfrontaliere rămâne unul scăzut.Programul <strong>de</strong> Cooperare transfrontalieră România Bulgaria a analizat potențialul <strong>de</strong> cooperare transfrontalierăîn domeniul economic pentru toate sectoarele economiilor celor 2 state. Astfel, s-a concluzionat că principiul <strong>de</strong> bazăal programului este acela <strong>de</strong> sprijinire a creşterii economice şi creării <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> muncă în zona <strong>de</strong> graniţă. Sectoareleconsi<strong>de</strong>rate cu potențial sporit pentru activități <strong>de</strong> cooperare au fost i<strong>de</strong>ntificate ca fiind turismul și serviciile.În ceea ce privește sectorul industrial el este sprijinit în mod indirect, prin măsurile în domeniul infrastrastructurii<strong>de</strong> transport, informaţiilor și comunicaţiilor, prin măsurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a pieţei <strong>de</strong> muncă și ainstruirii și cercetării.Este, <strong>de</strong> asemenea, <strong>de</strong> mare interes perspectiva oferită prin programul <strong>de</strong> cooperare transfrontalieră46 Versiunea octombrie 2007