Analiza mediului de afaceri - arott.ro

Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a <strong>mediului</strong> <strong>de</strong> <strong>afaceri</strong> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 57următorii 10 ani, iar Bulgaria cu 8 miliar<strong>de</strong> USD 37 .Din perspectiva sectorului <strong>de</strong> turism, regiunea transfrontalieră se poate poziționa fie pe poziții <strong>de</strong> concurență(pentru România tările potențial concurente în turism sunt: Bulgaria, Croaţia, Serbia şi Muntenegru, Ungaria, RepublicaCehă, Slovacia, Polonia şi Ucraina) sau pe poziții <strong>de</strong> cooperare – promovare comună a potențialului turistictransfrontalier. Politica națională, așa cum este exprimată în Planul Național <strong>de</strong> Dezvoltare, i<strong>de</strong>ntifică turismul dreptun sector prioritar al economiei naționale și un important factor al <strong>de</strong>zvoltării regionale și zonelor rurale. Sectorulturistic este o industrie complexă, ce implică o investiție substanțială și permanentă în capitalul uman.Cercetare - Dezvoltare – InovareConform studiului Reindustrializarea României: politici și strategii 38 ”România se află printre ţările cu cea maiscăzută rată a investiţiilor în acest domeniu, <strong>de</strong> numai 0,58% în 2008. Situaţia s-a înrăutăţit în 2009, când cheltuielilepublice au revenit la nivelul existent înaintea boom-ului, respectiv 0,2% din PIB. Contribuţia slabă a sectoruluiprivat (mai puţin <strong>de</strong> 30% din totalul investiţiilor în cercetare- <strong>de</strong>zvoltare) se explică prin tipul <strong>de</strong> concurenţă pepiaţa internă, bazată pe preţ şi nu pe inovare. În plus, fondurile publice pentru cercetare sunt utilizate ineficace,<strong>de</strong>oarece acestea nu reuşesc să creeze un efect <strong>de</strong> răspândire în sectorul privat. De asemenea, există o legăturăslabă între cercetarea aca<strong>de</strong>mică şi aplicaţiile industriale. În Uniunea Europeană principala contribuţie vine dinsectorul întreprin<strong>de</strong>rilor şi, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> România, din sectorul privat nonprofit, care, <strong>de</strong> asemenea, investeşteîn cercetare- <strong>de</strong>zvoltare”.La nivelul regiunii, una dintre condițiile principale pentru succesul <strong>de</strong>zvoltării este căutarea permanentă asoluțiilor care să permită unităților economice o cât mai buna poziție pe piață. Diversificarea producției și mai alespromovarea noutății tehnologice într-o companie se datorează în principal următorilor factori:• Nevoii <strong>de</strong> păstrare sau <strong>de</strong> <strong>de</strong>pășire a poziției ocupate pe piață;• Alinierea la politici industriale și sociale la nivel național sau european;• Necesitatea <strong>de</strong> a compensa scă<strong>de</strong>rea ofertei sau scumpirea materiilor prime;De menționat importanța promovării drepturilor <strong>de</strong> proprietate intelectuală ca stimulent <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> relevantpentru investițiile în inovare, astfel încât acestea să poată obține recuperarea costurilor investite.În ce privește agricultura în regiunea vizată, poate fi consi<strong>de</strong>rat ca avantaj fondul funciar <strong>de</strong> care dispun celedouă ju<strong>de</strong>țe, precum și capacitatea <strong>de</strong> a utiliza sisteme <strong>de</strong> irigații pentru obținerea unei productivități sporite aleculturilor.Potrivit studiilor realizate <strong>de</strong> către Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, prin aplicarea irigaţiilor,producţiile agricole cresc în medie cu 30-50%, conducând la creşterea veniturilor în agricultură. Irigaţiile reprezintăun factor principal în obţinerea <strong>de</strong> producţii ridicate şi relativ stabile <strong>de</strong> la an la an cu implicaţii favorabile înasigurarea securităţii alimentare a populaţiei şi creării <strong>de</strong> disponibilităţi la export <strong>de</strong> produse agricole. Potrivit datelordisponibile pentru anul 2010, la nivel național erau constituite organizaţii <strong>de</strong> îmbunătăţiri funciare <strong>de</strong> utilitatepublică pe un teritoriu <strong>de</strong> 1094 mii hectare (424 organizaţii ale utilizatorilor <strong>de</strong> apă pentru irigaţii, 2 organizaţii <strong>de</strong><strong>de</strong>secare – drenaj, 7 organizaţii cu activitate <strong>de</strong> irigaţii şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>secare). Erau autorizate 3 fe<strong>de</strong>raţii ale organizaţiilorutilizatorilor <strong>de</strong> apă pentru irigaţii cu un teritoriu în suprafaţă <strong>de</strong> 18 mii hectare.Ju<strong>de</strong>țul Dolj este al doilea după ju<strong>de</strong>țul Brăila din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>rea al amenajărilor pentru irigații, conformAdministraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. 39La nivelul ju<strong>de</strong>țului funcționează 3 fe<strong>de</strong>rații ale organizațiilor utilizatorilor <strong>de</strong> apă pentru irigații - Calafat,Moţăţei și Segarcea. În ju<strong>de</strong>țul Olt funcționează organizații ale utilizatorilor <strong>de</strong> apă pentru irigații Corabia – Olt,Sadova și Grojdibojdu.De asemenea, agricultura Regiunii se pretează culturi cu potențial mare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Astfel, România <strong>de</strong>ținecel mai mare potenţial <strong>de</strong> creştere din Europa în ceea ce priveşte producţia <strong>de</strong> orez datorită rezervelor <strong>de</strong> apă dinzona Dunării. La nivel național, suprafaţa cultivată cu orez ajunge la cca 8.000 <strong>de</strong> hectare.În ju<strong>de</strong>ţul Dolj, în 2009, a fost re<strong>de</strong>schisă orezăria <strong>de</strong> la Gighera, cultivându-se aproximativ 1.100 <strong>de</strong> hectare.Suprafața urmează să crească până la 1.500 - 1.600, din care cca. 70 hectare culturi eco, <strong>de</strong> mare interes în acest sector.În ju<strong>de</strong>ț s-au investit cca. două milioane <strong>de</strong> euro pentru achiziţia terenurilor şi a utilajelor, pentru construirea unei uscătoriicu o capacitate <strong>de</strong> 240 tone/zi şi a două <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> orez cu o suprafaţă <strong>de</strong> 1.700 m2.In ju<strong>de</strong>țul Olt, suprafața cultivată cu orez este <strong>de</strong> peste 1.100 ha, iar investițiile sunt <strong>de</strong> aproximativ 4mil euro.Principalele avantaje comparative la nivelul regiunii sunt <strong>de</strong> natură temporară. Nivelul scăzut al salariilordin regiune, comparative cu celelalte state europene nu pot fi menținute pe termen lung, mai ales că unul dintrerezultatele politicilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare este chiar creșterea veniturilor locuitorilor regiunii. De asemenea, odată ce Româniaa <strong>de</strong>venit membră a Uniunii Europene, ajutoarele <strong>de</strong> stat cad sub inci<strong>de</strong>nța reglementărilor europene și suntfoarte strict monitorizate. Mai mult, nivelul taxelor a suferit modificări în ultima perioadă, generate <strong>de</strong> nevoia <strong>de</strong> acontrabalansa efectele crizei economice (<strong>de</strong> exemplu, creșterea TVA <strong>de</strong> la 19% la 24 %).Este necesară concentrarea politicilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regională pe avantaje comparative care țin <strong>de</strong> calitateaforței <strong>de</strong> muncă, <strong>de</strong> creșterea informării și conștientizării la nivelul întregii populației.37 http://www.wall-street.ro/articol/Economie/103582/Ce-potential-are-sectorul-<strong>de</strong>-constructii-din-Romania.html38 Noiembrie 2010, pag. 76.39 http://www.recolta.eu/in-2011-doljul-va-avea-mai-putine-terenuri-irigate-<strong>de</strong>cat-anul-trecut/