26Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și MontanaDin documentele disponibile pe pagina web a Bi<strong>ro</strong>ului Regional <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Cooperare Transf<strong>ro</strong>ntalieră la granițaRomânia - Bulgaria (BRCT) din fondurile disponibile pentru p<strong>ro</strong>gramul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Cooperare Transf<strong>ro</strong>ntalieră România –Bulgaria 2007 -2013 au fost finanțate un număr <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 44 p<strong>ro</strong>iecte 8 (în cadrul a două apeluri <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> finanțare). Dintreacestea un număr <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 20 sunt inițiate/sau implementate la nivelul regiunii analizate (ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țele Dolj și Olt). Demenționat că marea majoritate sunt inițiate sau au ca parteneri instituții/organizații din ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj, la nivelulju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țului Olt implicarea fiind mult mai scăzută comparativ cu ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>țul Dolj (doar 2 p<strong>ro</strong>iecte inițiate).Potrivit Planului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> stimulare a cooperării transf<strong>ro</strong>ntaliere în regiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> graniţă România - Bulgariaeste necesar ca instituţiile publice să i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntifice și aplice direcții prioritare pentru <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea relațiilor transf<strong>ro</strong>ntaliere.În documentul menționat sunt p<strong>ro</strong>puse patru astfel <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> direcții strategice:a) o nouă politică <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> comunicare, care să conducă la o conştientizare mai p<strong>ro</strong>fundă a realităților șioportunităților transf<strong>ro</strong>ntaliere. Presupune <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea unui parteneriat real între instituțiile din regiuneatransf<strong>ro</strong>ntalieră, ținând cont atât <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> oportunitățile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cooperare dar și <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> bazat chiar pe concurenţă şi competitivitate,fie că nu întreprind nimic, apărând riscul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> a se <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zmembra, fragmentându-se regiunea transf<strong>ro</strong>ntalierăşi astfel pierzându-şi unitatea sa functională;b) o <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare concertată care implică: o nouă politică <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> investiţii şi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> locuri <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> muncă. Prin sugererareaunor direcţii prioritare <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare se va contribui la: (1) <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>tectarea p<strong>ro</strong>blemelor comune în regiune, (2)susţinerea p<strong>ro</strong>iectelor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare conjuncte şi/sau convergente şi consolidarea consensului şi (3) a reflexuluitransf<strong>ro</strong>ntalier;c) un spaţiu amenajat, ceea ce presupune: o nouă politică <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mediu şi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> amenajare a teritoriului.Dezvoltarea căilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> comunicaţie şi crearea unui sistem mai performant <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> telecomunicaţii sunt în mod egalindispensabile pentru a evita marginalizarea regiunii şi pentru afirmarea competitivităţii şi inserţiei ei la niveleu<strong>ro</strong>pean;d) o sinteză culturală, ceea ce presupune: o nouă politică culturală articulată, în domeniul formării, almass-mediei şi al schimbărilor asociative. Fiecărei regiuni transf<strong>ro</strong>ntaliere îi revine sarcina să schiţeze priorităţile<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ansamblu ale spaţiului ei şi să p<strong>ro</strong>ce<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ze la o concertare a eforturilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare socio-culturală.Tot fiecărei regiuni îi revine sarcina să vegheze ca <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea unui sector să nu <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zechilibreze alt sector şi sănu p<strong>ro</strong>ducă daune ireversibile.Astfel, la nivelul regiunii vizate au fost implementate 9 până la începutul anului 2009 un număr <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cincip<strong>ro</strong>iecte <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> către administrațiile publice locale, ca și catalizatori ai p<strong>ro</strong>cesului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>voltare locală și regională.Principalele informații <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>spre acestea se regăsesc mai jos:P<strong>ro</strong>iecte implementate Parteneri Obiective generaleRețea Româno-Bulgară pentruDezvoltarea Economiei Rurale şiTurismuluiPregătirea <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng>din Dolj - România şi Vidin - Bulgariapentru piaţa unică extinsă;p<strong>ro</strong>vocări şi oportunităţi transf<strong>ro</strong>ntaliereCamera <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Comerţ şi IndustrieVidin, Centrul Regional <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> AfaceriAgricole – Vidin, Centrul Naţional<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Instruire P<strong>ro</strong>fesională – FilialaVidin, Oficiul Ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţean <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>Consultanţă Agricolă Dolj, Universitateadin Craiova şi Asociaţiapentru P<strong>ro</strong>tecţia MediuluiOltenia - APMOCamera <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Comert şi IndustrieVidin – Bulgaria, Asociaţia pentruP<strong>ro</strong>tecţia Mediului Oltenia – APMOdin România- Dezvoltarea economică şiîmbunătăţirea cooperării dintrecomunităţile <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din zonaDolj-Vidin, avându-se în ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea economică comună,inclusiv a turismului;- Studii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare şi planificareîn ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea i<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntificăriipotenţialului economic al celordouă regiuni şi a posibilităţilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>cooperare transf<strong>ro</strong>ntalieră în <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng>,transfer <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> tehnologii.- Dezvoltarea economică şi intensificareacooperării dintre mediile<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţul Dolj şidistrictul Vidin;- Creşterea nivelului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>conştientizare publică în regiuneatransf<strong>ro</strong>ntalieră vizata privind cooperareaşi integrarea eu<strong>ro</strong>peană.Studii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare regionalătransf<strong>ro</strong>ntalieră8 http://www.calarasicbc.<strong>ro</strong>/P<strong>ro</strong>iecte_finantate.htm9 Planului <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> stimulare a cooperării transf<strong>ro</strong>ntaliere în regiunea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> graniţă România-Bulgaria
Strategia <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltare durabilă a <st<strong>ro</strong>ng>mediului</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>afaceri</st<strong>ro</strong>ng> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 27P<strong>ro</strong>iecte implementate Parteneri Obiective generaleDezvoltarea relaţiilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cooperaretransf<strong>ro</strong>ntaliere instituţionale șiculturale în regiuneaDolj-VidinCamera <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Comerţ şi Industrie“Oltenia” – Ju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţul Dolj şi Camera<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Comerţ şi Industrie Vidin dinBulgariaIntensificarea cooperării transfontalieredintre comunităţile vizate,în ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltării economicesimultan cu îmbunătăţireacondiţiilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> viaţă.Creşterea capacităţii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> managementşi <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> reacţie a regiuniitransf<strong>ro</strong>ntaliere în cazulp<strong>ro</strong>ducerii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> calamităţi naturaleOraşe <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la graniţa România-BulgariaCrearea unui sistem comun şiarmonizat <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> monitorizare,informare şi alarmare în ceea cepriveşte managementul situaţiilor<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> urgenţă datorate calamităţilornaturale şi poluărilor acci<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ntale,în regiunea transf<strong>ro</strong>ntalieră Dolj,Vidin, Vratsa şi MontanaÎmbunătăţirea infrastructurii <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>acces la punctul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> trecere a f<strong>ro</strong>ntiereiCalafat-VidinParteneri: localităţile Calafat şiCiupercenii VechiÎmbunătăţirea accesibilităţiiregiunii transf<strong>ro</strong>ntaliere Dolj-Vidinprin reabilitarea unui sector <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>drum <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 3,4 km situaţi pe drumulju<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>ţean DJ 553 şi care facelegătura între localităţile Calafatşi Cipercenii VechiDin punct <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re al schimburilor comerciale, la finalul anului 2010, pon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea Bulgariei în comerţul exterioral României a fost <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 3,3%, din care pon<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>rea exportului 3,6% , iar cea a importului 3,1% . Dinamica schimburilorcomerciale (în milioane Eu<strong>ro</strong>) se prezenta, astfel:2007 2008 2009 2010Total 1547,4 2366,4 2036,4 2777,0Export 941,1 1390 1094,2 1337,3Import 606,3 976,4 942,2 1439,7Sold 334,8 413,6 152,00 -102,4În România erau înregistrate 1261 societăţi mixte <strong>ro</strong>mâno-bulgare, cu un capital total investit <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> 29,49milioane Eu<strong>ro</strong>, Bulgaria ocupând locul 39 în rândul investitorilor străini prezenţi în ţara noastră.Investiţiile <strong>ro</strong>mâne în Bulgaria au totalizat în 2010 149,1 milioane EURO, fiind înregistrate în prezent peste1400 <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> societăţi cu capital mixt <strong>ro</strong>mâno-bulgar.Context mac<strong>ro</strong>regionalRegiunea vizată prin prezenta strategie este influențată <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Dunăre, din punct <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re al transporturilor,al potențialului energetic, și al managementului calității apelor. Din această perspectivă, avemîn ve<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>re apartenența la regiunea eu<strong>ro</strong>peană vizată <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> Strategia Dunării, recent ap<strong>ro</strong>bată la nivel Eu<strong>ro</strong>pean10 . Astfel, Strategia Uniunii Eu<strong>ro</strong>pene pentru Regiunea Dunării este o iniţiativă <strong>ro</strong>mâno-austriacă, unmo<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>l inovativ <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> cooperare la nivel mac<strong>ro</strong>-regional, care implementează noul concept <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> coeziune teritorialăinclus în Tratatul <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> la Lisabona și care facilitează <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>zvoltarea regională a statelor riverane Dunării 11 .Domeniile prioritare din cadrul Strategiei Uniunii Eu<strong>ro</strong>pene pentru Regiunea Dunării au fost alocateca responsabilități statelor membre riverane, fiecare primind responsabilitatea coordonării. Astfel, Românieii-au fost atribuite domeniile prioritare: transport (partea <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> navigabilitate - împreună cu Austria);p<strong>ro</strong>movarea culturii şi turismului (împreună cu Bulgaria); managementul riscurilor <st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng> mediu (împreună cuUngaria).10 Iunie 201111 Țările care participă la Strategia Dunării sunt: Germania (landurile Ba<st<strong>ro</strong>ng>de</st<strong>ro</strong>ng>n-Württemberg și Bavaria), Austria, Ungaria, RepublicaCehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, România, C<strong>ro</strong>ația, Serbia, Bosnia-Herzegovina, Muntenegru, Moldova și Ucraina.
- Page 3 and 4: STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂA
- Page 5 and 6: Analiza PEST a con
- Page 7 and 8: РУМЪНО-БЪЛГАРСКА Т
- Page 9: IRC CENTRE Bulgaria................
- Page 12 and 13: 10Strategia de <st
- Page 14 and 15: 12Strategia de <st
- Page 16 and 17: 14Strategia de <st
- Page 18: 16Strategia de <st
- Page 21 and 22: Strategia de <stro
- Page 23 and 24: Strategia de <stro
- Page 25 and 26: Strategia de <stro
- Page 27: Strategia de <stro
- Page 31 and 32: Strategia de <stro
- Page 33 and 34: Strategia de <stro
- Page 35 and 36: Strategia de <stro
- Page 37 and 38: Strategia de <stro
- Page 39 and 40: Strategia de <stro
- Page 41 and 42: Strategia de <stro
- Page 43 and 44: Strategia de <stro
- Page 45 and 46: Strategia de <stro
- Page 47 and 48: Strategia de <stro
- Page 49 and 50: Strategia de <stro
- Page 51 and 52: Strategia de <stro
- Page 53 and 54: Strategia de <stro
- Page 55 and 56: Strategia de <stro
- Page 57 and 58: Strategia de <stro
- Page 59 and 60: Strategia de <stro
- Page 61 and 62: Strategia de <stro
- Page 63 and 64: Strategia de <stro
- Page 65 and 66: Strategia de <stro
- Page 67 and 68: Strategia de <stro
- Page 69 and 70: Strategia de <stro
- Page 71 and 72: Strategia de <stro
- Page 73 and 74: Strategia de <stro
- Page 75 and 76: Strategia de <stro
- Page 77 and 78: Strategia de <stro
- Page 79 and 80:
Strategia de <stro
- Page 81 and 82:
Strategia de <stro
- Page 83 and 84:
Strategia de <stro
- Page 85 and 86:
Strategia de <stro
- Page 87 and 88:
Strategia de <stro
- Page 89 and 90:
СТРАТЕГИЯ ЗА УСТОЙ
- Page 91 and 92:
Cтратегия за устойч
- Page 93 and 94:
Cтратегия за устойч
- Page 95 and 96:
Cтратегия за устойч
- Page 97 and 98:
Cтратегия за устойч
- Page 99 and 100:
Cтратегия за устойч
- Page 101 and 102:
Cтратегия за устойч
- Page 103 and 104:
Cтратегия за устойч
- Page 105 and 106:
Cтратегия за устойч
- Page 107 and 108:
Cтратегия за устойч
- Page 109 and 110:
Cтратегия за устойч
- Page 111 and 112:
Cтратегия за устойч
- Page 113 and 114:
Cтратегия за устойч
- Page 115 and 116:
Cтратегия за устойч
- Page 117 and 118:
Cтратегия за устойч
- Page 119 and 120:
Cтратегия за устойч
- Page 121 and 122:
Cтратегия за устойч
- Page 123 and 124:
Cтратегия за устойч
- Page 125 and 126:
Cтратегия за устойч
- Page 127 and 128:
Cтратегия за устойч
- Page 129 and 130:
Cтратегия за устойч
- Page 131 and 132:
Cтратегия за устойч
- Page 133 and 134:
Cтратегия за устойч
- Page 135 and 136:
Cтратегия за устойч
- Page 137 and 138:
Cтратегия за устойч
- Page 139 and 140:
Cтратегия за устойч
- Page 141 and 142:
Cтратегия за устойч
- Page 143 and 144:
Cтратегия за устойч
- Page 145 and 146:
Cтратегия за устойч
- Page 147 and 148:
Cтратегия за устойч
- Page 149 and 150:
Cтратегия за устойч
- Page 151 and 152:
Cтратегия за устойч
- Page 153 and 154:
Cтратегия за устойч
- Page 155 and 156:
Cтратегия за устойч
- Page 157 and 158:
Cтратегия за устойч
- Page 159 and 160:
Cтратегия за устойч
- Page 161 and 162:
Cтратегия за устойч
- Page 163 and 164:
Cтратегия за устойч
- Page 165 and 166:
Cтратегия за устойч
- Page 167 and 168:
Cтратегия за устойч
- Page 169:
Cтратегия за устойч
- Page 172 and 173:
170Sustainable Development strategy
- Page 174 and 175:
172Sustainable Development strategy
- Page 176 and 177:
174Sustainable Development strategy
- Page 178 and 179:
176Sustainable Development strategy
- Page 180 and 181:
178Sustainable Development strategy
- Page 182 and 183:
180Sustainable Development strategy
- Page 184 and 185:
182Sustainable Development strategy
- Page 186 and 187:
184Sustainable Development strategy
- Page 188 and 189:
186Sustainable Development strategy
- Page 190 and 191:
188Sustainable Development strategy
- Page 192 and 193:
190Sustainable Development strategy
- Page 194 and 195:
192Sustainable Development strategy
- Page 196 and 197:
194Sustainable Development strategy
- Page 198 and 199:
196Sustainable Development strategy
- Page 200 and 201:
198Sustainable Development strategy
- Page 202 and 203:
200Sustainable Development strategy
- Page 204 and 205:
202Sustainable Development strategy
- Page 206 and 207:
204Sustainable Development strategy
- Page 208 and 209:
206Sustainable Development strategy
- Page 210 and 211:
208Sustainable Development strategy
- Page 212 and 213:
210Sustainable Development strategy
- Page 214 and 215:
212Sustainable Development strategy
- Page 216 and 217:
214Sustainable Development strategy
- Page 218 and 219:
216Sustainable Development strategy
- Page 220 and 221:
218Sustainable Development strategy
- Page 222 and 223:
220Sustainable Development strategy
- Page 224 and 225:
222Sustainable Development strategy
- Page 226 and 227:
224Sustainable Development strategy
- Page 228 and 229:
226Sustainable Development strategy
- Page 230 and 231:
228Sustainable Development strategy
- Page 232 and 233:
230Sustainable Development strategy
- Page 234 and 235:
232Sustainable Development strategy
- Page 236 and 237:
234Sustainable Development strategy
- Page 238 and 239:
236Sustainable Development strategy
- Page 240 and 241:
238Sustainable Development strategy
- Page 242 and 243:
240Sustainable Development strategy
- Page 244 and 245:
242Sustainable Development strategy
- Page 246 and 247:
244Sustainable Development strategy
- Page 250:
Asociația Română pentru Transfer