Analiza mediului de afaceri - arott.ro

Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a <strong>mediului</strong> <strong>de</strong> <strong>afaceri</strong> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 15Cele trei districte bulgărești parte a regiunii analizate se remarcă prin prezența resurselor naturale <strong>de</strong> tipmaterii prime <strong>de</strong> construcții: var, argilă și calcar lângă Pleven, granit, argilă refractară, fluor și lignit în districtulMontana, petrol și gaze natural în districtul Pleven.Din perspectiva resurselor minerale notăm existența minereurilor <strong>de</strong> fier, argint și plumb în municipiul Chiprovtsi,<strong>de</strong> cupru, aur și argint pe lângă satele Govejda, Slatina Diva, Dalgi şi Kopilovtsi (districtul Montana).Dunărea reprezintă o sursă importantă <strong>de</strong> materiale agregate (pietriș) care poate satisfice necesitățile la nivelregional. Resurse <strong>de</strong> petrol și gaze sunt prezente lângă orașul Dolni Dubnik și satul Gigen, însă, la nivelul regiunii auînsemnătate economic relative scăzută.O resursă prețioasă pentru zona bulgară este reprezentată prin izvoarele cu ape minerale, unele dintre elecu importanță națională. Astfel printre zonele bogate în izvoare cu ape minerale amintim: satul Slanotran (districtulVidin), municipalitatea Varshets şi satele Spanchevtsi, Barzia (districtul Montana).Relieful favorizează producția agricolă (cereale și plante tehnice, viță <strong>de</strong> vie, legume). Solurile sunt reprezentateîn principal <strong>de</strong> cernoziomuri. În zonele sudice întâlnim solurile <strong>de</strong> pădure cenușii și maro.Pe teritoriul districtului Montana, în Berkovitsa întâlnim condiţii specifice favorabile pentru culturile<strong>de</strong> căpşuni şi zmeură.În apropierea Dunării i<strong>de</strong>ntificăm zone mlăștinoase care favorizează <strong>de</strong>zvoltareapădurilor <strong>de</strong> plopi și sălcii.Resursele forestiere sunt reduse, fără importanță economică, însă cu o foarte mare importanță <strong>de</strong>mediu. Cele mai representative se află pe lângă satele Nikolaevo, Beglezh, Gornik, Reselets, Suhache,Deventsi, Radomirtsi.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al vegetației și faunei zona este una foarte bogată. Astfel, în districtul Vidin este situatăRezervaţia Biosferei “Chuprene”, care are în ve<strong>de</strong>re protejarea pădurilor naturale <strong>de</strong> molid (Picea abies). Înrezervație este i<strong>de</strong>ntificat și habitatul cel mai nordic al pinului pitic (Pinus mugo). Mai putem menționa și pădurile<strong>de</strong> fag și stejar. În multe locuri, ca rezultat al activităţilor umane (industria lemnului), vegetaţia originală a fostînlocuită cu specii industriale. În districtul Montana regăsim păduri <strong>de</strong> fag, stejar, pin alb, pin negru şi molid.Printre plantele cel mai <strong>de</strong>s întâlnite menționăm: sunătoare, maghiran, coada soricelului, tei, soc negru,negru şi roşu, roşu bujor, etc.Pentru districtul Pleven, fauna este foarte bogată - există 179 specii <strong>de</strong> păsări, 53 specii<strong>de</strong> mamifere, din care 14 specii <strong>de</strong> lilieci, 11 specii <strong>de</strong> amfibieni şi 15 specii <strong>de</strong> serpi.Multe dintre speciile <strong>de</strong> păsări prezente în regiune sunt consi<strong>de</strong>rate protejate la nivel european: barza neagră (Ciconianigra), gaia roşie (Milvus milvus), eretele (Circ cyaneus), turtureaua (Streptopelia turtur), huhurezul (Bubobubo). Important <strong>de</strong> menționat că unul dintre principalele culoare <strong>de</strong> zbor ale păsarilor (Via Aristotelis) trece prin regiune.În pădurile din Stara Planina întâlnim fauna tipică pentru această zonă geografică: cerbi, caprioare, mistreți,iepuri, fazani.În ceea ce priveşte zona Dunării din districtul Montana, i<strong>de</strong>ntificăm o faună sălbatică recunoscută pentrudiversitatea speciilor <strong>de</strong> păsări (peste 100 <strong>de</strong> specii <strong>de</strong> păsări).Populaţie, <strong>de</strong>mografieÎn localităţile cuprinse în ju<strong>de</strong>țele Dolj și Olt la 1 iulie 2010, o populaţie totală <strong>de</strong> 1.164.858 <strong>de</strong> locuitori,distribuită în 5 municipii, 10 orașe și 204 comune, conform datelor statistice furnizate <strong>de</strong> Direcţiile Ju<strong>de</strong>ţeane<strong>de</strong> Statistică a ju<strong>de</strong>ţului Dolj și a ju<strong>de</strong>ţului Olt.Localități Ju<strong>de</strong>țul Dolj Ju<strong>de</strong>țul OltMunicipii reședință <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ț Craiova SlatinaAlte municipiiBăileștiCaracalCalafatOrașeBechetDăbuleniFiliașiSegarceaBalșCorabiaDrăgănești – PltPiatra – OltPotcoavaScorniceștiComune 104 104În ceea ce priveşte <strong>de</strong>nsitatea populaţiei la nivelul părții române a regiunii analizate, calculată pe bazadatelor la 1 iulie 2010, aceasta este în medie <strong>de</strong> 90,1 loc./km2, j<strong>de</strong>țul Dolj cu o <strong>de</strong>nsitate <strong>de</strong> 94,7 loc./ km2(<strong>de</strong>și cu o suprafață mai mare) iar ju<strong>de</strong>țul Olt cu 84,1 loc./km2.