Analiza mediului de afaceri - arott.ro

Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a <strong>mediului</strong> <strong>de</strong> <strong>afaceri</strong> din regiunea Dolj, Olt, Pleven, Vidin și Montana 21permisă, un monument natural, o rezervație sub administrare (cu activități în scop <strong>de</strong> conservare), 3 parcurinaturale (interacțiunea om-natură este una <strong>de</strong> manieră sustenabilă) și 4 site-uri protejate.Pentru cele trei districte bulgărești parte a regiunii analizate, i<strong>de</strong>ntificăm importante situri care aufost <strong>de</strong>clarate rezervații naționale. Astfel în districtul Pleven se găsește Rezervația Naturală “Chernelka”, ocombinație unică <strong>de</strong> elemente naturale și arheologice. Este localizată în partea centrală a Dunării <strong>de</strong>presionare,la aproximativ 12 km <strong>de</strong> orasul Pleven. Are o suprafață <strong>de</strong> 7 km, în care râurile dau naștere unui peisaj pitoresc- canionul Karst - cu o lățime <strong>de</strong> la 60 la 200 m și o înălțime a inelului <strong>de</strong> rocă <strong>de</strong> la 10 la 30 m. Vegetațiaspecific și fauna bogată au făcut ca zona să fie <strong>de</strong>clarată rezervație <strong>de</strong> interes național încă din anul 1969.În districtul Montana regăsim zona protejată Kopren (cu trasee ecologice), peștera Mishin Kamak și oserie <strong>de</strong> casca<strong>de</strong>.Pe teritoriul districtului Vidin se află Rezervația naturală a biosferei Chuprene, recunoscută în cadrulProgramului UNESCO.Patrimoniul arhitectural şi culturalAşa cum se arată în Strategia Naţională pentru Patrimoniul Cultural, patrimoniul este un factor importantpentru păstrarea i<strong>de</strong>ntităţii valorilor culturale şi naţionale, <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă, coeziune şi incluziunesocială” 5 . Conform aceleaşi strategii, patrimoniul cultural se împarte în patrimoniu imobil reprezentat <strong>de</strong> patrimoniuconstruit (monumente arheologice şi arhitecturale), patrimoniu cultural mobil (muzee, arhive şi colecţii)şi patrimoniu imaterial (toate acele aspecte culturale diferite ale vieţii moştenite din trecut care <strong>de</strong>finescmodul <strong>de</strong> viaţă al diferitelor societăţi).Patrimoniu cultural imobil (patrimoniu construit)Conform aceleaşi strategii „patrimoniul cultural imobil constituie cea mai valoroasă componentă a patrimoniuluicultural, atât în ceea ce priveşte valoarea materială directă, cât şi în raport cu posibilitatea <strong>de</strong>inserţie a unor componente extraculturale.Patrimoniu cultural imaterial cuprin<strong>de</strong> ansamblul <strong>de</strong> practici, reprezentări, expresii, cunoştinţe, abilităţipe care comunităţile, grupurile şi indivizii le recunosc ca făcând parte din moştenirea lor culturală, transmisădin generaţie în generaţie şi recreată în permanenţă. Patrimoniul cultural imaterial se regăseşte în specialîn următoarele domenii: tradiţii şi expresii orale, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimentefestive, cunoştinţe şi practici legate <strong>de</strong> natură şi univers, artizanatul tradiţional ş.a. În continuare vom analizaocupaţiile şi meşteşugurile tradiţionale şi obiceiurile şi tradiţiile locale din teritoriu.Strategia Naţională pentru Patrimoniu Cultural face o serie <strong>de</strong> recomandări cu privire la investiţiile îndomeniul patrimoniului imaterial şi anume• Artizanatul şi celelalte forme <strong>de</strong> exprimare a tradiţiilor trebuie susţinute în ve<strong>de</strong>rea reinserţiei lor încotidian şi ca element al modului <strong>de</strong> viaţă comunitar.• Turismul cultural trebuie să valorizeze în mai mare măsură această resursă.• Artizanatul reprezintă o industrie culturală ce poate fi <strong>de</strong>zvoltată cu succes în multe zone, ca mijloc <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare economică şi culturală a regiunilor şi localităţilor.• Cultivarea specificului zonal şi revitalizarea unor meserii tradiţionale este o pârghie pentru promovareadiversităţii, pentru <strong>de</strong>zvoltarea ofertei şi pentru extin<strong>de</strong>rea consumului acestor produse <strong>de</strong> la comunitatela un public mai larg, ce poate fi atras prin turism şi prin forme complexe <strong>de</strong> comercializare.Obiceiurile şi tradiţiile localeDupă cum reiese din datele analizate pentru teritoriu, cel mai important obicei al zonei române esteCăluşul. Dans popular specific Olteniei şi Munteniei, având origini precreştine, căluşul reprezintă un ritual <strong>de</strong>vin<strong>de</strong>care a bolilor psihice care se presupune că sunt aduse <strong>de</strong> fiinţe fantastice, numite Iele sau Rusalii. Joculeste legat în prezent <strong>de</strong> Sărbătoarea Cinzecimii sau Pogorârea Sfântului Duh, la 50 <strong>de</strong> zile <strong>de</strong> la Paşte. În 2005,Căluşul a fost inclus în Lista Capodoperelor Patrimoniului Oral şi Imaterial al Omenirii, alături <strong>de</strong> tangoul argentinian,caligrafia chineză sau teatrul <strong>de</strong> păpuşi Wayang din Indonezia 6 .5 Strategia Naţională pentru Patrimoniu Cultural, pg. 5, disponibilă la http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/MCC-StrategiaPCN.pdf6 Mai multe informaţii <strong>de</strong>spre Lista Capodoperelor Patrimoniului Oral şi Imaterial al Omenirii,http://en.wikipedia.org/wiki/Representative_List_of_the_Intangible_Cultural_Heritage_of_Humanity