stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
Capsulorexis circular
modificat (n=82)
I. Uveita cronică
II. Cataracta secundară
III. Astigmatism
IV. Descentrarea
pseudocristalinului
V. Eroare
VI. Sindromul Irvine-
Gass
0 0 12 0 0 0
Două cazuri (2,4%) de uveită cronică din grupul
în care s-a practicat capsulorexisul circular tradiţional
au cedat la tratamentul general şi local cu antiinflamatori
nesteroidieni şi steroidieni. În grupul dat, la 3
pacienţi (3,7%) s-a mai declanşat şi o cataractă secundară,
rezolvată prin capsulotomie YAG la 3 luni de
la intervenţie. Astigmatismul postoperator peste 2,5
D a fost prezent în 13 cazuri (15,8%) la efectuarea
capsulorexisului tradiţional şi, respectiv, în 12 cazuri
(14,6%) la efectuarea capsulorexisului circular modificat.
Descentrarea pseudocristalinului s-a determinat
la 8 pacienţi (9,8,% cazuri) numai în lotul cu practicarea
capsulorexisului circular tradiţional. Respectiv,
la 2 (2,4%) cazuri a existat o eroare de putere a implantului,
ceea ce a dus la o miopizare accentuată a
globului respectiv în lotul pacienţilor cu practicarea
capsulorexisului circular tradiţional. Sindromul Irvine-Gass
la fel a fost depistat la 2 (2,4%) pacienţi la
practicarea unui capsulorexis tradiţional. Cazurile au
fost rezolvate după prescrierea preparatelor nesteroidiene
în colir şi în sistem pe parcursul a 30 zile.
Discuţii. Complicaţiile postoperatorii imediate
(cheratita striată, uveita, hipertonia oculară, hifema,
pupila deformată) nu s-au deosebit cert în ambele loturi
de studiu (cu practicarea capsulorexisului circular
tradiţional sau cu practicarea capsulorexisului circular
modificat). O deosebire certă s-a determinat în cadrul
depistării descentrărilor pseudocristalinului implantat.
Prezenţa cazurilor cu dislocări ale cristalinului
artificial s-au semnalat numai în lotul cu practicarea
capsulorexisului circular tradiţional. În cazurile menţionate,
în procesul efectuării capsulorexisului s-au
produs rupturi zonulare (capsulorexisul fiind iregulat).
Acest fapt a determinat şi declanşarea unui bloc
pupilar. În cadrul practicării capsulorexisului circular
modificat la introducerea apovâscului subcapsular s-a
păstrat o tensiune uniformă în interiorul sacului cristalinian,
facilitând în cele din urmă efectuarea unui
capsulorexis regulat. La fel şi complicaţiile postoperatorii
tardive (uveita cronică, cataracta secundară,
astigmatismul postoperatoriu, eroarea la calculul
pseudocristalinului, sindromul Irvine-Gass) nu s-au
deosebit cu certitudine în ambele loturi de studiu (cu
153
practicarea capsulorexisului tradiţional sau cu practicarea
capsulorexisului circular modificat).
O diferenţă statistică s-a determinat în ambele loturi
de studiu la stabilirea descentrărilor cristaliniene.
8 cazuri menţionate în cadrul complicaţiilor postoperatorii
imediate s-au determinat şi în complicaţiile
tardive în lotul pacienţilor cu practicarea capsulorexisului
circular tradiţional. Rezultate funcţionale la
externare: acuitatea vizuală (cu corecţie) admisă la
externare a fost cuprinsă între 0,3-0,8 la pacienţii cu
practicarea unui capsulorexis cricular modificat şi,
respectiv, 0,1-0,8 la cei cu capsulorexis circular tradiţional.
E de menţionat faptul că cea mai joasă acuitate
vizuală la externare s-a determinat în lotul pacienţilor
cu descentrări ale cristalinului, acuitatea vizuală fiind
de 0,1-0,2 cu corecţie. Lotul dat corespunde pacienţilor
cu capsulorexis circular tradiţional. La 1 an de
la intervenţia microchirurgicală, s-a semnalat aceeaşi
legitate. Acuitatea vizuală (cu corecţie) fiind de 0,4-
1,0 în lotul pacienţilor cu practicarea unui capsulorexis
circular modificat şi respectiv 0,1-1,0 în lotul
pacienţilor unde s-a practicat un capsulorexis circular
tradiţional. Acuitatea vizuală (cu corecţie) fiind 0,1-
0,2 (aceeaşi) în grupul pacienţilor cu descentrări ale
cristalinelor artificiale.
Concluzii:
1. Descentrările cristalinului artificial ca nişte
complicaţii imediate şi tardive au fost cu certitudine
statistică (P≤0,001) mai frecvente în cazul capsulorexisului
circular tradiţional.
2. Acuitatea vizuală (cu corecţie) la externare a
fost mai înaltă în lotul pacienţilor cu practicarea capsulorexisului
circular modificat (0,3-0,8 şi, respectiv,
0,1-0,8). La 1 an de la intervenţia microchirurgicală
acuitatea vizuală în loturile menţionate au fost de 0,4-
1,0 şi, respectiv, 0,1-1,0. Acuitatea vizuală la pacienţii
cu descentrări de pseudocristalin la externare şi la
1 an de la intervenţia microchirurgicală a fost aceeaşi
(0,1-0,2).
Bbibliografie selectivă
1. Cocur I., Klaus V. Cataract surgery in central and
Eastern Europe. In: Congr. Europ. Soc. Opthal. XIII-th:
Final program a. abstract book. Istanbul, 2001, p. 143.
2. Elman M.I., Miller M.T., Natalon R. Galactokinase
activity in patients with idiopatic cataracts. In: Ophthalmology,
1986, vol. 93, no.1, p. 210-215.
3. Khurana A. K. Ophthalmology, 2003, p. 190-
194.
4. Mao Wen-Shu, Hu Tian-Sheng. An epidemiologic
surgery of senile cataract in China. In: Chinense Medical
J., 1982, vol. 95, nr. 11, p. 813-818.
5. Stenevi U., Lundstrom M., Thorburn W. A national
cataract register 1. Description and epidemiology. In:
Acta Ophthal. Scaud., 1995, vol. 71, nr. 1, p. 41-44.