stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

94
Figura 4. Incidenţa agenţilor patogeni în plăgile
postoperatorii septice, luate în studiu.
Tabelul 1
Principalele procariote de interes medical
(sursa: http://www.scritube.com)
Principalele procariote de interes medical
(care cuprind specii patogene pentru om)
Familia
Genul
MICROCOCCA- Staphylococcus f.a.
CEAE
Micrococcus a.
STREPTOCOC- Streptococcus f.a.
CACEAE
Gemella
f.a.
PEPTOCOCCA-
CEAE
Aerococcus
Peptococcus
f.a.
ana.
Peptostreptococcus ana.
Sarcina
Brucella
Bordetella
Francisella
ana.
coci grampozitivi
cocobacili
gramnegativi
aerobi
Buletinul AŞM
Astfel, infecţia superficială a fost clasificată ca
proces supurant ce cuprinde ţesutul cutanat şi cel
subcutanat. Infecţia profundă a fost definită ca proces
supurant ce cuprinde straturile subaponevrotice
şi musculare. Din totalul de 84 de pacienţi, care au
prezentat contaminarea plăgilor postoperatorii, predominant
au fost supuşi tratamentului primar 65 de
pacienţi (77,38%), 12 (14,28%) au fost operaţi pentru
recidiva herniei în urma tratamentului primar, fără
plastia cu material sintetic, şi 7 (8,3%) bolnavi au fost
trataţi pentru recidiva în urma tratamentului primar
cu plasa sintetică.
Clasificarea pacienţilor din lotul de studiu, după
tipul defectului parietal abdominal, a determinat prevalenţa
eventraţiilor postoperatorii primare pe linia
mediană anterioară – 39 de pacienţi (46,42%), apărute
în urma inciziilor chirurgicale pentru alte patologii
intraabdominale. Hernia peristomală a fost întâlinită
într-un singur caz (1,19%). Hernia inghinală a fost raportată
în 28 de cazuri (33,33%). Hernia perineală a
fost tratată la o pacientă, fiind depistată primar după
sarcină (1,19%). Defect parietal lombar a fost întâlnit
în 5 cazuri (4,76%). Hernia instalată după apendicectomii
a fost tratată în 4 cazuri (3,36%). Hernia
paraombilicală după intervenţii laparoscopice a fost
corijată în 6 cazuri (8,33%) [tabelul 2].
Tabelul 2
Clasificarea pacienţilor după tipul herniei
Tipul herniei Nr. pacienţi/ cazuri (%)
Hernia ventrală 39 de pacienţi (46,42%)
Hernia peristomală 1 caz (1,19%)
Hernia inghinală 28 de cazuri (33,33%)
Hernia perineală 1 caz (1,19%)
Hernia lombară 5 cazuri (4,76%)
Hernia după
4 cazuri (3,36%)
apendicectomie
Din totalul herniilor luate în studiu, 21 de pacienţi
(25%) au fost internaţi în mod urgent. Ei prezentau
la internare clinica de hernie complicată cu încarcerare,
strangulare, evisceraţie în urma traumatismului cu
arma albă etc.
În 70,56% din cazuri a fost aplicată plasa sintetică
pentru întărirea peretelui parietal. În toate cazurile
s-a aplicat plasa sintetică neresorbabilă, multifilament
din poliester. Procese supurante ale plăgilor postoperatorii
în urma tratamentului chirurgical al defectelor
peretelui abdominal au avut loc în 17,65% din cazuri.
La 14 pacienţi, care sufereau concomitent de diabet
insulinodependent, obezitate gr. II şi III, hipertensiune
arterială şi insuficienţă coronariană, supuraţia plăgilor
a fost raportată în proporţie de 50% (7 pacienţi).
La 7 bolnavi care, sufereau de colecistită cronică calculoasă,
ateroscleroză obliterantă, BPCO, fumători
avansaţi, procese supurante s-au instalat în 71,42%
din cazuri (5 pacienţi). Din 11 pacienţi ce administrau
de mai mulţi ani steroide, la 2 a avut loc supuraţia
plăgii postoperatorii. La doi bolnavi ce nu prezentau
tabloul clinic al vreunei patologii asociate herniei, a
avut loc supuraţia superficială a plăgii. Noi explicăm
apariţia procesului supurant local prin timpul operatoriu
prelungit (1 caz – 138 minute, al doilea caz –
118 minute). Contaminarea câmpului operatoriu poate
fi explicată prin faptul că intervenţiile simultane la
vezicula biliară, intestin, strangularea herniară expun
câmpul operatoriu la agenţi patogeni [4].
Concluzii. Patologia peretelui anterolateral abdominal,
reprezintă o boală cu caracter eterogen [5].
Incidenţa bolii creşte odată cu vârsta pacienţilor, are
tendinţă spre apariţia complicaţiilor specifice.
În urma studiului efectuat, s-a pus în evidenţă