stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

164
Rezumat
În literatura de specialitate sunt foarte bine descrise formele
clinice ale trombemboliei arterei pulmonare (TEAP).
Noi nu am întâlnit însă în literatura accesibilă repartizarea
bolnavilor cu tromboză pulmonară (TP) după forme clinice.
Similitudinea semnelor şi simptomelor clinice caracteristice
pentru TEAP/TP în acest context ne-a permis să
stabilim variantele clinice ale acestei patologii, care sunt
extrem de valoroase în determinarea sindromului şi diagnosticarea
diferenţială. Este cunoscut faptul că tromboza
pulmonară are geneză locală (pulmonară), iar TEAP este
un sindrom pulmonar declanşat de cauze extrapulmonare.
Summary
In the literature are well described clinical forms
of pulmonary thromboembolism. We have not seen in
accessible literature the distribution of patients with
pulmonary thrombosis (PT) after clinical forms. The
similarity of clinical signs and symptoms characteristic
pulmonary thromboembolism / pulmonary thrombosis
allowed us to establish clinical variants of this condition
that are extremely valuable in determining this syndrome
and carrying out the differential diagnosis. We know that
pulmonary thrombosis has local genesis (pulmonary) and
thromboembolism of pulmonary artery is a pulmonary
syndrome triggered by extra pulmonary causes.
Резюме
В литературе хорошо описаны клинические формы
тромбэмболии легочной артерии. Мы не нашли в доступной
нами литературы описание клинических форм
у пациентов с легочным тромбозом. Сходство клинических
признаков и симптомов, характерных для ТЭЛА/
ЛТ, позволилo установить клинические варианты легочного
тромбоза, которые являются исключительно
ценными в определении и проведении дифференциальной
диагностики ЛТ.
ANESTEZIA GENERALĂ ÎN CHIRURGIA
ARTEREI CAROTIDE
_______________________________________
Ion Taburceanu 1 , medic-anesteziolog;
Igor Crucichevici 1 , medic-anesteziolog;
Victor Cojocaru 2 . dr. hab. în medicină; prof.
univ., şef catedră;
Petru Gherghelegiu 1 , şef secţie
1
Spitalul Clinic Republican
2
USMF “Nicolae Testemiţanu”.
Asistenţa anesteziologică în chirurgia carotidei.
Nu există altă disciplină chirurgicală, în care
Buletinul AŞM
rezultatul intervenţiei cu risc înalt ar depinde în aşa
măsură de anestezie, ca în chirurgia vasculară [3].
Boala vasculară. Ateroscleroza este un proces
degenerativ, ce constă în formarea de plăci intimale,
ca rezultat al acumulării de lipide oxidate, depozite de
calciu şi celule inflamatorii. Plăcile de aterom, odată
formate, cresc în dimensiuni, ajungând să obstrueze
lumenul vaselor, sau la nivelul lor se produc ulceraţii
ce pot fi o sursă de emboli sau un punct de pornire
în formarea trombilor. Obstrucţia vasculară cea mai
frecventă o întâlnim la nivelul arterelor coronariene,
bifurcaţiei caroditiene, aortei abdominale infrarenale
şi la nivelul segmentului iliofemural. Peretele vascular
ateromatos poate suferi dilatări anevrismale, care
pot duce la rupturi sau disecţii vasculare.
Factorii predispozanţi ai aterosclerozei sunt: profilul
lipidic alterat, obezitatea, hipertensiunea arterială,
fumatul, diabetul zaharat şi vârsta înaintată. Cele mai
frecvente boli asociate sunt bolile cardiace: cardiopatia
ischemică, insuficienţa cardiacă congestivă, hipertensiunea
arterială necontrolată cu hipertrofie de
ventricul stâng (decesul perioperatoriu al bolnavului
vascular este cauzat de patologia cardiacă asociată).
Alte boli asociate sunt: diabetul zaharat şi maladiile
pulmonare ca o consecinţă a fumatului [1].
Bolnavul vascular cu boală coronariană
asociată. Găsim o mare incidenţă a bolii coronariene
la pacienţii cu maladii vasculare periferice. La vâsrstnici
şi la diabetici există posibilitatea patologiei
coronariene asociate, asimptomatice, care obligă de
multe ori la o investigaţie cardiacă completă.
Există trei categorii de bolnavi coronarieni [2]:
a. bolnavi cu simptomatologie stabilă, care merg
100 m fără angină sau dispnee şi care nu necesită
examinări noninvazive deosebite;
b. Pacienţi cu simptomatologie stabilă, dar
care la 100 m fac angor sau dispnee şi care necesită
examinări noninvazive: ecografie de stres cu
dobutamină, ecografie transesofagiană, monitorizare
ECG Holder, scintigrafie miocardică etc.;
c. bolnavi cu angor instabil, la care coronaro-
grafia şi ventriculografia sunt obligatorii.
Monitorizarea cardiacă perioperatorie pentru
determinarea ischemiei miocardice la bolnavul vascular.
Următoarele investigaţii sunt necesare pentru
evidenţierea ischemiei miocardice:
a) ECG; înregistrare obligatorie a D2, V5;
b) măsurarea presiunii în capilarul pulmonar cu
sonda Swan-Ganz;
c) ecografia transesofagiană pentru urmărirea
mişcării pereţilor miocardici;
d) urmărirea în evoluţie a enzimelor: CK, CK-
MB (rezultat fals pozitiv în distrucţii musculare) şi
troponina, care are o specificitate mult mai mare [2].