stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
traţia muşchilor orbitari adiacenţi. Devierea septului
nazal. Procedeul Fastovski confirmă destrucţia pereţilor
sinusurilor aeriene de faţă din stânga şi infiltrarea
muşchilor juxtapuşi. Investigaţia prin rezonanţă magnetică
a confirmat diagnosticul.
Caz clinic 2. Pacientul B. a fost internat în Spitalul
Clinic Republican cu acuze de cefalee, exoftalmie
progresivă şi rinoree mucopurulentă. Maladia a debutat
cu circa o lună înainte de spitalizare. Radiografia
orbitară simplă, precum şi procedeul Reze a determinat
prezenţa piocelului la nivelul sinusului frontal
stâng, care au schimbat forma orbitei, deplasând spre
inferior peretele orbitar superior. Investigaţia prin rezonanţă
magnetică a determinat o formaţiune solidă
în proiecţia sinusului frontal stâng cu dimensiunile
4,1x3,0x3,6 cm. Această formaţiune este bine delimitată
şi izointensă în T 1W
şi hiperintensă în T 2W
. La a
treia zi după intervenţia chirurgicală de corecţie sinusul
frontal rămâne drenat, exoftalmia a regresat.
Caz clinic 3. Pacientul C. a fost internat în IMSP
Spitalul Clinic Republican cu acuze de cefalee difuză
permanentă intensivă, fatigabilitate sporită, astenie
generală severă şi slăbiciune musculară. De asemenea,
s-a înregistrat exoftalmie pe stânga. Clişeul radiologic
a sinusurilor aeriene de faţă, efectuat de urgenţă, a depistat
o stare postoperatorie de plastie în meningocel
prin metoda de autotransplantare a fragmentului osos.
A fost depistată opacifierea totală a sinusului frontal
stâng, cu defect osos 2 Х 3 mm în peretele posterior,
fapt care ne-a permis să presupunem o fistulă şi în
continuare – abces cerebral al lobului frontal stâng.
Pe seria de imagini ale tomografiei computerizate
în proiecţia celulelor etmoidale, din stânga se determină
o formaţiune din ţesut moale, care pătrunde în
craniu printr-un defect osos al fosei craniene anterioare
din stânga (3,8 X 2,7 cm). Ventriculele cerebrale
– cu aspect normal, structurile craniene mediane
nu sunt deplasate. Bolnavul a fost operat de urgenţă
(frontotomie cu drenarea abcesului cerebral). A fost
înlăturată o structură “polipoasă”, studiul histologic
a determinat mucoasa nazală inflamată. Perioada
postoperatorie (2 săptămâni) a decurs fără complicaţii.
Investigaţia prin rezonanţă magnetică repetată a
evidenţiat zone de glioză în regiunea lobilor frontali
bilateral, în special pe stânga. În celulele etmoidale,
sinusul sfenoidal pe drepta au fost determinate depuneri
proliferative masive, cu acumulări lichidiene cu
un conţinut proteic crescut. În osul frontal – defecte
postoperatorii. După intervenţie chirurgicală starea
pacientului s-a ameliorat şi el a fost externat pentru
continuarea tratamentului antibacterian conservator
în condiţii de ambulatoriu.
În caz de o afectare tuberculoasă a ţesuturilor orbitare
pacienţii în marea majoritate a cazurilor s-au
327
adresat la medic cu semne de intoxicaţie tuberculoasă.
Oftalmologic a fost depistată uveita specifică tuberculoasă
(4 cazuri) şi reducerea acuităţii vizuale. 5
din 7 pacienţi au avut în antecedente tuberculoză pulmonară
tratată cu succes, ceea ce a facilitat procesul
de diagnosticare a maladiei. Radiografia pulmonară
în toate cazurile a determinat prezenţa sechelelor tuberculozei
suportate (2 cazuri) sau tuberculozei nodulare
active (5 cazuri), eventual asociate cu efuziune
pleurală metatuberculoasă (3 cazuri). Radiologic a
fost determinată osteoporoza difuză a orbitei şi calcinate
unice fine în muşchii şi tunicile oculare, poziţia
cărora se schimba în funcţie de mişcarea ochilor.
Pentru aceste modificări patologice este caracteristică
afectarea unilaterală şi localizarea osteoporozei în regiunile
adiacente ţesuturilor moi afectate ale orbitei.
Tomografia computerizată a depistat rarifierea structurii
osoase a pereţilor orbitari şi incluziuni de calciu
în ţesuturile moi. Granuloamele tuberculoase au fost
vizualizate sub formă de inomogenitate a ţesuturilor
moi afectate. Aceste modificări coincid cu cele descrise
în literatura de specialitate [6, 7].
Concluzii. Procesele inflamatoare intraorbitare
cuprind o gamă largă de patologii, care potenţial pot
afecta toate structurile orbitare şi la unii pacienţi pot
condiţiona cecitatea ochiului afectat. Luând în consideraţie
manifestările clinice nespecifice, metodelor
imagistice le revine rolul de bază în diagnosticarea
timpurie a proceselor inflamatoare intraorbitare.
Bibliografie selectivă
1. Hoxworth J., Glastonbury C. Orbital and intracranial
complications of acute sinusitis. In: Neuroimaging
Clin. N. Am., 2010, 20(4), p. 511-526.
2. Pereira F., Velasco e Cruz A., Anselmo-Lima W.,
Elias Júnior J. Computed tomographic patterns of orbital
cellulitis due to sinusitis. In: Arq. Bras. Oftalmol., 2006,
69(4), p. 513-518.
3. Espinoza G. Orbital infl ammatory pseudotumors:
etiology, differential diagnosis, and management. In: Curr.
Rheumatol. Rep., 2010, 12(6), p. 443-447.
4. Gordon L. Orbital infl ammatory disease: a diagnostic
and therapeutic challenge. In: Eye (Lond.), 2006,
20(10), p. 1196-1206.
5. Zimmer A., Reith W. Infl ammatory diseases of the
orbit. In: Radiologe, 2008, 48(12), p. 1143-1149.
6. Madge S., Prabhakaran V., Shome D., Kim U., Honavar
S., Selva D. Orbital tuberculosis: a review of the literature.
In: Orbit, 2008, 27(4), p. 267-277.
7. Narula M., Chaudhary V., Baruah D., Kathuria M.,
Anand R. Pictorial essay: Orbital tuberculosis. In: Indian
J. Radiol. Imaging, 2010, 20(1), p. 6-10.
Rezumat
Procesele inflamatoare intraorbitare cuprind o gamă
largă de patologii, care potenţial pot afecta toate structurile