stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Ştiinţe Medicale
1. Examene radiologice.
2. Esofagoscopia.
3. Examen histopatologic.
Tratamentul conservator s-a aplicat la 200 de
pacienţi din lotul de studiu, cu intenţia de a înlătura
efectele nocive ale refluxului gastroesofagian, considerând
că în acest mod s-ar putea ameliora nu numai
starea bolnavilor, ci şi expresia morfologică a bolii.
Tratamentul conservator nu poate fi considerat radical,
deoarece nu lichidează patologia. Terapia urmăreşte
combaterea unor semne ale bolii sau ale complicaţiilor
ei.
Tratamentul conservator poartă un caracter temporar
şi uneori poate preîntâmpina progresarea bolii.
Deşi terapia medicamentoasă este prin excelenţă paliativă,
totuşi mulţi autori consideră că tratamentul HH
trebuie să înceapă cu mijloace conservatoare care, în
numeroase cazuri, se dovedesc a fi nu numai benefice,
dar şi suficiente.
Remediile medicamentoase ce au fost utilizate în
tratamentul BRGE:
• Antiacide (fosfalugel, gelusil-lac, maalox,
gasteringel, almagel etc.);
• Remedii prokinetice (metoclopramidă, domperidon,
loxiglumid);
• Medicaţia antisecretorie: blocanţii receptorilor
histaminici H 2
, inhibitorii de pompă de protoni;
• Remedii citoprotectoare (sucralfat);
• Antiflatulente (simeticon);
• Fermenţi.
Luând în consideraţie influenţa factorului psihosomatic
asupra funcţiei SEI, este indicată psihoterapia
cognitiv-comportamentală. Principiul constă în
aflarea convingerilor pacienţilor despre simptome şi
în restructurarea acestora.
S-a constatat că recidiva refluxului gastroesofagian,
apărută peste o lună de la finisarea tratamentului
conservator, a avut loc în 30% din cazuri, peste 6 luni
– în 80%. Operaţia este deocamdată ultima verigă
terapeutică, dar şi cea mai eficientă, cu rezultate la
distanţă bune şi foarte bune în peste 80-90% din cazuri.
Eşecurile se datorează fie unei tehnici operatorii
defi citare, fie unei operaţii efectuate prea târziu, când
esofagul este deja modificat structural.
Tratamentul chirurgical. Intervenţia chirurgicală
este unica opţiune medicală care poate stopa
definitiv refluxul. Procedeul laparoscopic are marele
avantaj al scăderii semnificative a morbidităţii chirurgicale
imediat postoperatorii, al scăderii duratei de
spitalizare şi a zilelor de concediu medical; are risc
mic de a produce aderenţe.
Indicaţii chirurgicale:
1. Pacienţii cu BRGE care nu răspund la tratamentul
conservator timp de 3-6 luni sau care fac recidive
după 8-12 săptămâni de tratament antireflux.
85
2. Atunci când pacientul răspunde favorabil la
tratamentul medical, dar la controlul endoscopic semnele
de esofagită persistă.
3. Tratament de lungă durată cu medicamente în
doze mari.
4. Persoanele tinere care optează pentru un tratament
chirurgical în locul unuia conservator pe viaţă.
5. Pacienţii care, din motive socioeconomice, nu
pot urma tratamentul medical sau pentru care accesul
la medicaţie este dificil.
6. BRGE complicat (ulcer, hemoragie, strictură
peptică, esofagul Barrett, cancer esofagian etc.).
7. Prezenţa patologiilor asociate, care necesită
tratament chirurgical: triada Saint, Kervin, Lortat-Jacob.
Din cele 230 de cazuri, 120 (52,2%) au fost operate
pe cale laparoscopică şi 110 (47,8%) prin calea
tradiţională. Metoda miniinvazivă de intervenţie chirurgicală
în patologia dată am început să o aplicăm
din anul 2003.
În 220 (95, 65%) de cazuri a fost aplicată metoda
antireflux de tratament chirurgical, care include 3
etape principale:
1. Expunerea hiatului esofagian – disecţia hiatului
esofagian (fig. 1).
2. Crurorafia posterioară de esofag – procedeul
Hill (fig. 2).
3. Fundoplicatura completă sau parţială (fig.
3–5).
Figura 1. Disecţia spaţiului retroesofagian (după
S. Duca).
Figura 2. Crurorafi a posterioară Hill.