19.11.2014 Views

stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

240<br />

coagulopathy of chronic liver disease:a dual phase study.<br />

In: Am. J. Gastroenterol. 2003, 98(6), p. 1391-1394.<br />

7. Kaul V. V., Munoz S. Z., Coagulopathy of Liver<br />

Disease. In: Curr. Treat Options Gastroenterol., 2000, 3(6),<br />

p. 433-438.<br />

8. Gursoy S., Başcov M., Torun, Yurci A., Soyuer<br />

I., Importance of anticoagulant proteins in chronic liver<br />

disease. In: Turk. J. Gasrtroenterol., 2005, 16(3), p. 129-<br />

133.<br />

9. Raya-Sanches J.M., Gonzales-Reimers E., Rodriguez-Martin<br />

J.M. et al. Coagulation inhibitors in alcoholic<br />

liver cirrhosis. In: Alcohol, 1998, 15, p. 19-23.<br />

10. Bell H., O<strong>de</strong>gaard O.R., An<strong>de</strong>rsson T et al. Protein<br />

C in patients with alcoholic cirrhosis and other liver<br />

diseases. In: J. Hepatol., 1992, 14(2-3), p. 163-167.<br />

11. Kloczko J., Mian M., Wojtukiewicz M.Z. et al.<br />

Plasma protein C as a marker of hepatocellular damage<br />

in alcoholic liver diseases. In: Haemostasis, 1992, 22, p.<br />

340-344.<br />

12. Vigano S., Mannucci P.M., Rumi M.G. et al., The<br />

signifi cance of protein C antigen in acute and chronic liver<br />

biliary disease. In: Am. J. Clin. Pathol., 1985, 84, p. 454.<br />

13. Rak K. Thrombosis promoting changes in chronic<br />

liver diseases. In: Folia Haematol, 1988, 114(3), p. 333-<br />

339.<br />

14. Mammen E.F., Coagulation abnormalities in liver<br />

disease. In: Hematol. Oncol. Clin. North. Am., 1992,<br />

6(6), p. 1247-1257.<br />

15.<br />

Rezumat<br />

În studiu au fost incluşi 116 pacienţi cu ciroză hepatică<br />

în diferit stadiu al bolii: 61 <strong>de</strong> bărbaţi şi 55 <strong>de</strong> femei cu<br />

vârsta <strong>med</strong>ie <strong>de</strong> 50,3±0,7 ani. Pacienţii au fost divizaţi în<br />

3 grupuri, în funcţie <strong>de</strong> clasificarea Child-Pugh a cirozei<br />

hepatice, şi în 3 grupuri în funcţie <strong>de</strong> tratamentul aplicat.<br />

Au fost estimaţi şi comparaţi parametrii antitrombinei III<br />

şi proteinei C la toţi pacienţii. S-au înregistrat diferenţe<br />

semnificative în grupuri conform stadiului bolii şi în lotul<br />

<strong>de</strong> control, şi unele diferenţe ale parametrilor în funcţie <strong>de</strong><br />

tratamentul aplicat.<br />

Summary<br />

We have studied 116 patients with liver cirrhosis in<br />

different stages of the disease. There were 61 men and 55<br />

women with mean age 50,3±0,7. These patients were divi<strong>de</strong>d<br />

into 3 groups <strong>de</strong>pending on the Child-Pugh classification<br />

and 3 groups <strong>de</strong>pending on the treatment. We have<br />

to measured and compared antithrombin III and protein C<br />

values in different groups. The parameters were compared<br />

between patient groups and healthy controls. There were<br />

registered significant differences of antithrombin III and<br />

protein C parameters between groups <strong>de</strong>pending on the<br />

stage of disease and some differences <strong>de</strong>pending on the<br />

treatment.<br />

Резюме<br />

Было обследовано 116 больных с циррозом<br />

печени на разных стадиях заболевания, 55 женщин<br />

и 61 мужчин, средний возраст 50,3±0,7. Пациенты<br />

Buletinul AŞM<br />

были разделены на три группы в зависимости от<br />

классификации цирроза по Child-Pugh и в зависимости<br />

от лечения тоже было обследовано три группы. Мы<br />

определили значения антитромбина III и протеина С у<br />

обследуемых больных. Были выявлены значительные<br />

статистические различия в обследуеимых группах<br />

по сравнению с группой контроля и обнаружены<br />

некоторые изменения в зависимости от назначенного<br />

лечения.<br />

BOLILE CRONICE DIFUZE ALE<br />

FICATULUI ŞI HORMONII SEXUALI<br />

_______________________________________<br />

Iulianna Lupaşco, doctor în <strong>med</strong>icină,<br />

conferenţiar-cercetător<br />

USMF „Nicolae Testemiţanu”<br />

Ficatul participă la asigurarea şi reglarea diverselor<br />

tipuri <strong>de</strong> metabolism: glucidic, lipidic, proteic,<br />

vitaminic, al mineralelor. Ficatul asigură procesele <strong>de</strong><br />

formare şi secreţie a bilei, <strong>de</strong> <strong>de</strong>zintoxicare, participă<br />

în reglarea proceselor <strong>de</strong> creştere şi <strong>de</strong>zvoltare a organismului,<br />

în menţinerea funcţiilor sexuale normale<br />

şi a răspunsului imunologic a<strong>de</strong>cvat [1]. Toate aceste<br />

funcţii hepatice se realizează cu implicarea hormonilor<br />

produşi <strong>de</strong> glan<strong>de</strong>le endocrine. Este bine cunoscut<br />

faptul că sinteza şi secreţia majorităţii hormonilor se<br />

iniţiază prin acţiunea semnalelor stimulatoare sau inhibitoare<br />

asupra zonelor hipotalamice [1, 2].<br />

Activitatea secretorie a celulelor hormonale <strong>de</strong>pin<strong>de</strong><br />

<strong>de</strong> sensibilitatea lor individuală faţă <strong>de</strong> pepti<strong>de</strong>le<br />

hipotalamice (releasing-factori), dar şi <strong>de</strong> starea<br />

funcţională a ficatului. Selectivitatea înaltă prin care<br />

hipofiza secretă anumiţi hormoni (foliculostimulant,<br />

luteinizant, somatotrop, tireotrop, adrenocorticotrop,<br />

prolactina) este <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> complexitatea semnalelor<br />

neuroumorale şi se realizează în condiţiile<br />

funcţionării a<strong>de</strong>cvate a sistemelor enzimatice ale ficatului.<br />

Hormonii sintetizaţi <strong>de</strong> glan<strong>de</strong>le-ţintă endocrine<br />

(hormonii steroizi sexuali, tiroidieni, glucocorticoizii)<br />

participă la reglarea sintezei hormonilor tropi<br />

omonimi prin mecanisme feedback. Această legătură<br />

poate avea punctul <strong>de</strong> conexiune situat în hipofiză sau<br />

la nivelul hipotalamusului şi poate fi <strong>de</strong>reglată în patologia<br />

hepatică [3].<br />

Hormonii sexuali feminini. Reglarea eliberării<br />

gonadoliberinei (GL) comportă mecanisme complexe,<br />

la femei GL este responsabilă <strong>de</strong> secreţia hormonilor<br />

luteinizant (HL) şi foliculostimulant (HFS). Pe<br />

parcursul unei etape a ciclului menstrual estrogenii<br />

stimulează producerea GL şi măresc sensibilitatea<br />

gonadotropinelor faţă <strong>de</strong> GL. La altă etapă a ciclului

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!