stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

84
the complicated cases with pancreatic pseudocyst (PP) –
cystpancreatojejunoanasthomosis (CPJA) on the loop by
Roux external drainage, ultrasound guided puncture of PP,
toracoscopic splanchnectomy. PC complicated cases by
obstructive jaundice – PJA with cholecysto-or-holedochojejunoanasthomosis
(CoCJA) on the splitted loop by
Roux (I gr.), CPJA with CoCJA on the splitted loop by
Roux (II gr.). Remained operations were not folowed by
postoperative lethality.
Резюме
В работе представлены результаты хирургического
лечения 387 больных хроническим панкреатитом (ХР)
и его осложнениями, разделённые на 2 группы: I гр. –
105 (27,0%) больных ХР, II гр. – 282 (73,0%) больных
ХР с его осложнениями. Ранней послеоперационной
летальности не отмечалось.
BOALA DE REFLUX
GASTROESOFAGIAN:
MANAGEMENTUL CONTEMPORAN
_______________________________________
Sergiu Ungurenu, dr. med., conf. univ.,
Natalia Şipitco, dr. med., asist. univ.,
Nicolae Gladun, dr. hab. med., prof. univ.,
Alecu Garaba, chirurg
Dorel Gabuja, chirurg
Nicolai Postu, medic-rezident
IMSP Spitalul Clinic Republican
Introducere. Boala de reflux gastroesofagian
(BRGE) reprezintă totalitatea simptomelor, însoţite
sau nu de leziuni ale mucoasei esofagiene, care sunt
produse de refluxul conţinutului gastric în esofag.
Refluxul poate fi fiziologic (apare ziua, după mese,
nu este însoţit de simptome, este de scurtă durată, nu
produce leziuni ale mucoasei esofagiene) sau patologic;
el se instalează atunci când puterea de curăţare
a esofagului, a materialului refluat este dereglată
sau ineficientă. Refluxul patologic este simptomatic
şi uneori este însoţit de leziuni ale mucoasei esofagiene.
Frecvenţa bolii în ultimii ani demonstrează o evidentă
tendinţă spre creştere. În acest context, e notabil
că savanţii, având în vedere problemele gastroenterologice,
consideră că dacă secolul XX a fost secolul
bolii ulceroase, atunci secolul XXI va fi un secol al
BRGE. În SUA suferă de BRGE mai mult de 44 mln.
oameni, iar în Franţa maladia reprezintă una dintre
cele mai frecvente patologii digestive. Incidenţa globală
a esofagitei de reflux gastroesofagian constituie
Buletinul AŞM
3-4%. Esofagita de reflux se depistează la 6-12% din
pacienţii supuşi examenului endoscopic [2, 8]. Peters
şi De Meester constată că în ţările occidentale refluxul
este atestat la 360 din 100000 de locuitori şi este
responsabil de 75% cazuri de patologie esofagiană
[2,8].
Pericolul cel mai mare îl prezintă nu atât patologia
ca atare, ci complicaţiile care pot surveni, deoarece
nu rareori evoluţia BRGE are un caracter agresiv
şi conduce la declanşarea reflux-esofagitei, care, la
rândul ei, poate cauza un şir de complicaţii grave, ca
ulcerul peptic, strictura şi scurtarea esofagului, apariţia
esofagului Barrett, a cancerului etc. Actualitatea
cercetărilor în acest domeniu este condiţionată şi de
posibilitatea asocierii BRGE cu alte maladii ale tractului
digestiv.
Afecţiunea cea mai frecvent asociată este hernia
hiatală (50-60%), în special varianta prin alunecare;
aceasta creează, prin tulburările de statică ale joncţiunii
esogastrice, condiţiile de apariţie a refluxului
gastroesofagian.
Material şi metode. Într-o perioadă de 10 ani
(2000-2010), în clinica de chirurgie a FEC MF au fost
trataţi 230 de pacienţi cu BRGE, dintre care:
1. Insuficienţa hiatusului esofagian: porţiunea
abdominală a esofagului se plasează în cavitatea toracică
deasupra diafragmei; cardia se află la nivelul
diafragmei – 65 (28,2%) pacienţi;
2. Hernia hiatală axială cardială – 80 (34,78%)
pacienţi;
3. Hernia hiatală axială cardiofundală – 28
(12,17%) bolnavi;
4. Hernia hiatală mixtă – 32 (13,9%) pacienţi;
5. Hernia hiatală subtotală – 5 (2,17%) bolnavi.
În 15 (6,5%) cazuri BRGE s-a complicat cu: ulcer
peptic – 2 cazuri; stenoză esofagiană peptică – 1 caz;
esofagul Barrett – 7; cancer esofagian şi joncţiunii
esogastrice – 5 cazuri.
În continuare prezentăm explorările utilizate în
diagnosticul BRGE.
I. Metode care atestă prezenţa refl uxului gastroesofagian:
1. Examen radiologic baritat.
2. Examen scintigrafic gastroesofagian.
3. pH-metria monitorizată.
II. Metode care stabilesc relaţia refl ux–simptome:
1. pH-metria monitorizată.
III. Metode pentru determinarea etiopatogeniei:
1. Manometria monitorizată.
2. Clearance esofagian izotopic.
3. Determinarea presiunilor intraesofagiene.
IV. Metode pentru diagnosticul leziunilor esofagiene: