stiinte med 3 2011.indd - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

More documents

Recommendations

Info

256 clinic pentru diagnosticarea diabetului LADA. Datele relatate nu pot fi absolutizate, deoarece şi corelările inverse nu exclud acest diagnostic. Nivelul trigliceridelor plasmatice la pacienţii cu LADA a corelat direct (rxy = 0,69) cu titrele înalte ale ICA, diferenţele fiind veridice statistic (P
Ştiinţe Medicale 5. Lohman T., Kellner K., et al. Titre and combination of ICA and autoantibodies to glutamic acid decarboxylase discriminate two clinically distinct types of LADA. In: Diabetologia, 2001, vol. 44, p. 1005-1010. 6. Schőlin A., Bjőrklund L. , et al. Islet antibodies and remaining β-cell function eight years after diagnosis of LADA: a prospective follow-up of the nation-wide. In: J. Intern. Med., 2004, vol. 255, p. 384-391. 7. Stenstrom G., Gottsater A. et al. LADA Defi nition, prevalence, beta cell function and treatment. In: Diabetes, 2005, vol. 54, suppl. 2, p. s68–s72. 8. Torn C., Landin-Olsson M., Lernmark A. et al. Combinations of beta cell specifi c autoantibodies at diagnosis of diabetes in young adults refl ects different courses of beta cell damage. In: Autoimmunity, 2001, vol. 33(2), p. 115-120. 9. Torn C., Landin-Olsson M., Ostman J. et al. Glutamic acid decarboxylase antibodies is the most important factors for prediction of insulin therapy within 3 years in young adult diabetic patients not classifi ed as type 1 diabetes on clinical grounds. In: Diabetes Met. Res. Rev., 2000, vol. 16 (6), p. 442-447. 10. Tuomi T., Carlsson A., Li H., et al. Clinical and genetic characteristics of type 2 diabetes with and without GAD antibodies. In: Diabetes, 1999, vol. 48, p. 150-157. 11. Tuomi T., Groop L., Zimmet P., Rowely et al. Antibodies to glutamic acid decarboxylase reveal latent autoimmune diabetes mellitus in adults with a non-insulindependent onset of disease. In: Diabetes, 1993, vol. 42, p. 359-362. 12. Turner R., Stratton I., et al. UKPDS 25: autoantibodies to islet-cell cytoplasm and glutamic acid decarboxylase for prediction of insulin requirrement in type 2 diabetes. In Lancet, 1997, vol. 350, p. 1288–1293. 13. Zimmet P., Turner R., Mccarty D. et al. Crucial points at diagnosis: type 2 diabetes or slow type 1 diabetes. In: Diabetes Care, 1999, vol. 22, p. 59-64. Rezumat Diabetul latent autoimun la maturi, cel mai frecvent fenotipic, nu se deosebeşte de diabetul zaharat de tip 2. Pentru bolnavii cu LADA sunt caracteristice diferenţe clinice şi paraclinice, în funcţie de valoarea titrelor ICA şi GAD. Pacienţii cu titre majorate sau asocierea acestora manifestă similitudine clinică şi paraclinică cu diabetul de tip 1, din care cauză se încadrează în criteriile pentru LADA tip 1. Titrele scăzute ale ICA şi GAD au fost prezente la pacienţii care corespund criteriilor pentru LADA tip 2, fiind similare cu cele ale bolnavilor cu diabet tip 2. Summary Slowly progressive autoimmune diabetes in adults often presents with a clinical phenotype indistinguishable from that of classic type 2 diabetes. The combination of ICA and GAD antibodies and high titre of GAD antibodies are characteristic of patients with insulin deficiencz with the clinical features of type 1 diabetes mellitus (LADA type 1). Single antibody positivity and low titre antibodies are markers for LADA type 2 associated with the clinical and metabolic phenotype of type 2 diabetes patients. 257 Резюме Аутоиммунный диабет, развивающийся у взрослых, может клинически не отличаться от сахарного диабета 2-го типа. В этих случаях при наличии аутоантител к антигенам бета-клеток предполагается медленно прогрессирующий аутоиммунный диабет взрослых (LADA). Мы определили 2 подтипа формы LADA, а именно LADA тип 1, при котором определяются высокие уровни антител и схожие клинические симптомы с первым типом диабета, и LADA тип 2 у пациентов с низким уровнем антител и клиническими данными сахарного диабета 2 типа. PARTICULARITĂŢI CLINICE ŞI PARACLINICE ALE DIABETULUI ZAHARAT AUTOIMUN LA MATURI _______________________________________ Zinaida Anestiadi 1 , dr. hab. med. prof. univ., Zinaida Alexa 1 , dr. în med. medic-endocrinolog, Dumitru Harea 1 , dr. în med. medicendocrinolog, Natalia Gaibu 2 , şef secţie, Ana Vârtosu 1 , medic-endocrinolog, Veronica Gonţa 1 , secundar clinic USMF „Nicolae Testemiţanu”; IMSP Spitalul Clinic Republican Introducere. Diabetul zaharat la maturi este reprezentat de o grupă heterogenă de dereglări ale metabolismului glucidic [Zimmet P., 1996; Смирнова О., 2003; Кононенко И., 2005]. În 80% cazuri, la persoanele mature se dezvoltă diabetul de tip 2, iar în restul 20% – diabetul zaharat de tip 1. Diabetul zaharat de tip 1 este considerat, în majoritatea cazurilor, patologie autoimună în care deficitul de insulină este determinat de destrucţia autoimună a celulelor β-pancreatice. În afară de debutul „clasic” al diabetului de tip 1 (debut acut), caracteristic pentru copii şi adolescenţi, la maturi este posibilă instaurarea lentă a insuficienţei insulinice absolute, secreţia reziduală a insulinei fiind păstrată timp îndelungat. În asemenea cazuri, constatăm un debut clinic similar cu cel al diabetului de tip 2, adică evoluţie lentă, treptată, insidioasă. Pentru diabetul autoimun cu evoluţie lentă la maturi (Latent Autoimmune Diabetes in Adults – LADA) sunt caracteristice următoarele semne clinice: debutul maladiei se manifestă, de obicei, după vârsta de 35 de ani; simptomele clinice sunt similare diabetului de tip 2 fără obezitate; iniţial este posibil un control metabolic satisfăcător cu dietă şi antidiabetice orale; instalarea insulinnecesităţii peste cca.
Page 1 and 2:
Ştiinţe Medicale 1 ACADEMIA DE Ș
Page 3 and 4:
Ştiinţe Medicale 3 S U M A R S U
Page 5 and 6:
Ştiinţe Medicale 5 Natalia Şipit
Page 7 and 8:
Ştiinţe Medicale 7 Ion Taburceanu
Page 9 and 10:
Ştiinţe Medicale 9 Natalia Cornea
Page 11 and 12:
Ştiinţe Medicale 11
Page 13 and 14:
Ştiinţe Medicale Un prim pas în
Page 15 and 16:
Ştiinţe Medicale 15 Dacă în anu
Page 17 and 18:
Ştiinţe Medicale 17 SĂNĂTATE PU
Page 19 and 20:
Ştiinţe Medicale Finlandei în Un
Page 21 and 22:
Ştiinţe Medicale Tabelul 1 Compon
Page 23 and 24:
Ştiinţe Medicale eficacităţii i
Page 25 and 26:
Ştiinţe Medicale Les sources d’
Page 27 and 28:
Ştiinţe Medicale a chetuielilor
Page 29 and 30:
Ştiinţe Medicale nontransmissibil
Page 31 and 32:
Ştiinţe Medicale охранени
Page 33 and 34:
Ştiinţe Medicale ски, при
Page 35 and 36:
Ştiinţe Medicale 35 жизнь,
Page 37 and 38:
Ştiinţe Medicale ”старые
Page 39 and 40:
Ştiinţe Medicale 39 Tabelul 2 Ana
Page 41 and 42:
Ştiinţe Medicale (p
Page 43 and 44:
Ştiinţe Medicale Vârsta medie a
Page 45 and 46:
Ştiinţe Medicale dul chirurgical
Page 47 and 48:
Ştiinţe Medicale minuat la 1 săp
Page 49 and 50:
Ştiinţe Medicale 2006 în secţia
Page 51 and 52:
Ştiinţe Medicale 51 de ventricul
Page 53 and 54:
Ştiinţe Medicale functional ische
Page 55 and 56:
Ştiinţe Medicale 55 1. Trombectom
Page 57 and 58:
Ştiinţe Medicale tecţia miocardi
Page 59 and 60:
Ştiinţe Medicale cu sânge, el to
Page 61 and 62:
Ştiinţe Medicale re ale valvei, d
Page 63 and 64:
Ştiinţe Medicale ticul de DSV cu
Page 65 and 66:
Ştiinţe Medicale 8. Sidi D. Malad
Page 67 and 68:
Ştiinţe Medicale 67 reconstructiv
Page 69 and 70:
Ştiinţe Medicale 69 dă la între
Page 71 and 72:
Ştiinţe Medicale ţesuturi, în a
Page 73 and 74:
Ştiinţe Medicale bilizarea ţesut
Page 75 and 76:
Ştiinţe Medicale rac. Cardiovasc.
Page 77 and 78:
Ştiinţe Medicale 77 tanil 1-2 mkg
Page 79 and 80:
Ştiinţe Medicale The technique of
Page 81 and 82:
Ştiinţe Medicale 81 Indicaţia pr
Page 83 and 84:
Ştiinţe Medicale Concluzii 1. Ati
Page 85 and 86:
Ştiinţe Medicale 1. Examene radio
Page 87 and 88:
Ştiinţe Medicale 6. Dallemagne B.
Page 89 and 90:
Ştiinţe Medicale de datele noastr
Page 91 and 92:
Ştiinţe Medicale 3. Dual Mesh; 4.
Page 93 and 94:
Ştiinţe Medicale 93 Figura 1. Rep
Page 95 and 96:
Ştiinţe Medicale faptul că utili
Page 97 and 98:
Ştiinţe Medicale Limfom non-Hodgk
Page 99 and 100:
Ştiinţe Medicale 99 strumentale s
Page 101 and 102:
Ştiinţe Medicale 6. David J.K., B
Page 103 and 104:
Ştiinţe Medicale 103 la debutul b
Page 105 and 106:
Ştiinţe Medicale 105 DIALIZA ŞI
Page 107 and 108:
Ştiinţe Medicale 14. Weinberger H
Page 109 and 110:
Ştiinţe Medicale Figura 3. Durata
Page 111 and 112:
Ştiinţe Medicale as the threshold
Page 113 and 114:
Ştiinţe Medicale 6. Basha J., Dew
Page 115 and 116:
Ştiinţe Medicale constituie 46%.
Page 117 and 118:
Ştiinţe Medicale 15. Klotz T., Sa
Page 119 and 120:
Ştiinţe Medicale ucocitar s-a dep
Page 121 and 122:
Ştiinţe Medicale 2010, în secţi
Page 123 and 124:
Ştiinţe Medicale operaţi deschis
Page 125 and 126:
Ştiinţe Medicale mm Hg versus val
Page 127 and 128:
Ştiinţe Medicale давление
Page 129 and 130:
Ştiinţe Medicale 129 Dimensiunile
Page 131 and 132:
Ştiinţe Medicale (ESWL) etc. Lito
Page 133 and 134:
Ştiinţe Medicale rata de succes a
Page 135 and 136:
Ştiinţe Medicale 135 ORL CHISTUL
Page 137 and 138:
Ştiinţe Medicale ces in adult cas
Page 139 and 140:
Ştiinţe Medicale a fost ablaţia
Page 141 and 142:
Ştiinţe Medicale Material şi met
Page 143 and 144:
Ştiinţe Medicale METODE DE MIRING
Page 145 and 146:
Ştiinţe Medicale 145 PRIMA EXPERI
Page 147 and 148:
Ştiinţe Medicale postoperatorie.
Page 149 and 150:
Ştiinţe Medicale 149 donat. Masto
Page 151 and 152:
Ştiinţe Medicale 151 OFTALMOLOGIE
Page 153 and 154:
Ştiinţe Medicale Capsulorexis cir
Page 155 and 156:
Ştiinţe Medicale recesie muscular
Page 157 and 158:
Ştiinţe Medicale bismus in adults
Page 159 and 160:
Ştiinţe Medicale îşi va demonst
Page 161 and 162:
Ştiinţe Medicale ne receptors, an
Page 163 and 164:
Ştiinţe Medicale Hipotensiune 37
Page 165 and 166:
Ştiinţe Medicale Tratamentul medi
Page 167 and 168:
Ştiinţe Medicale Резюме М
Page 169 and 170:
Ştiinţe Medicale 169 Tabelul 3 Va
Page 171 and 172:
Ştiinţe Medicale 171 apare trombo
Page 173 and 174:
Ştiinţe Medicale TNF, IL6, IL1 ş
Page 175 and 176:
Ştiinţe Medicale Datele obţinute
Page 177 and 178:
Ştiinţe Medicale Principalele tip
Page 179 and 180:
Ştiinţe Medicale ANESTEZIA REGION
Page 181 and 182:
Ştiinţe Medicale retrobulbar a fo
Page 183 and 184:
Ştiinţe Medicale 183 terapie sau
Page 185 and 186:
Ştiinţe Medicale SEDAREA MONITORI
Page 187 and 188:
Ştiinţe Medicale fără a ne teme
Page 189 and 190:
Ştiinţe Medicale 189 TERAPIE. STU
Page 191 and 192:
Ştiinţe Medicale Examinarea organ
Page 193 and 194:
Ştiinţe Medicale obiectivelor stu
Page 195 and 196:
Ştiinţe Medicale Bibliografie sel
Page 197 and 198:
Ştiinţe Medicale Concluzii: 1) Af
Page 199 and 200:
Ştiinţe Medicale a relevat o cre
Page 201 and 202:
Ştiinţe Medicale de pacienţi, di
Page 203 and 204:
Ştiinţe Medicale antele poliartic
Page 205 and 206: Ştiinţe Medicale 7 mm/h. Valoarea
Page 207 and 208: Ştiinţe Medicale 207 p < 0.05 pri
Page 209 and 210: Ştiinţe Medicale 4. Rudwaleit M.,
Page 211 and 212: Ştiinţe Medicale onat valorile no
Page 213 and 214: Ştiinţe Medicale Fitness, Arthrit
Page 215 and 216: Ştiinţe Medicale terapie este foa
Page 217 and 218: Ştiinţe Medicale ca inductor al r
Page 219 and 220: Ştiinţe Medicale и чувств
Page 221 and 222: Ştiinţe Medicale 221 (de 4-5 ori
Page 223 and 224: Ştiinţe Medicale 13. Sperberg K.,
Page 225 and 226: Ştiinţe Medicale 225 GASTROENTERO
Page 227 and 228: Ştiinţe Medicale 227 Remisiune co
Page 229 and 230: Ştiinţe Medicale colitis in remis
Page 231 and 232: Ştiinţe Medicale • un grup nou
Page 233 and 234: Ştiinţe Medicale Indiferent de re
Page 235 and 236: Ştiinţe Medicale Rezultatele obţ
Page 237 and 238: Ştiinţe Medicale 2. Bianco A.C.,
Page 239 and 240: Ştiinţe Medicale ciroză Child-Pu
Page 241 and 242: Ştiinţe Medicale 241 menstrual es
Page 243 and 244: Ştiinţe Medicale cu gradul disfun
Page 245 and 246: Ştiinţe Medicale cineticii transa
Page 247 and 248: Ştiinţe Medicale 247 NEFROLOGIE E
Page 249 and 250: Ştiinţe Medicale teracţiunea cu
Page 251 and 252: Ştiinţe Medicale vilor la tratame
Page 253 and 254: Ştiinţe Medicale diafi ltration.
Page 255: Ştiinţe Medicale 255 Tabelul 1 Di
Page 259 and 260: Ştiinţe Medicale La pacienţii cu
Page 261 and 262: Ştiinţe Medicale INTERRELAŢIILE
Page 263 and 264: Ştiinţe Medicale 5. Jespersen B.,
Page 265 and 266: Ştiinţe Medicale vârstnic este a
Page 267 and 268: Ştiinţe Medicale 267 ALERGOLOGIE
Page 269 and 270: Ştiinţe Medicale Rezultate şi di
Page 271 and 272: Ştiinţe Medicale după începutu
Page 273 and 274: Ştiinţe Medicale 273 PULMONOLOGIE
Page 275 and 276: Ştiinţe Medicale 3. Blot F., Rayn
Page 277 and 278: Ştiinţe Medicale 277 unilor prepo
Page 279 and 280: Ştiinţe Medicale Pacientul s-a pr
Page 281 and 282: Ştiinţe Medicale by the abnormal
Page 283 and 284: Ştiinţe Medicale prima dată ca o
Page 285 and 286: Ştiinţe Medicale 285 CARDIOLOGIE
Page 287 and 288: Ştiinţe Medicale 287 Mediile ajus
Page 289 and 290: Ştiinţe Medicale in the European
Page 291 and 292: Ştiinţe Medicale toda imunofermen
Page 293 and 294: Ştiinţe Medicale diovascular îna
Page 295 and 296: Ştiinţe Medicale 295 DIVERSE STRE
Page 297 and 298: Ştiinţe Medicale La fel şi proce
Page 299 and 300: Ştiinţe Medicale • sectorul dat
Page 301 and 302: Ştiinţe Medicale Studiul a fost e
Page 303 and 304: Ştiinţe Medicale А.И. Несп
Page 305 and 306: Ştiinţe Medicale cazul colonului
Page 307 and 308:
Ştiinţe Medicale pentru oncologi
Page 309 and 310:
Ştiinţe Medicale of non-radiated
Page 311 and 312:
Ştiinţe Medicale 311 corpului str
Page 313 and 314:
Ştiinţe Medicale Bibliografie sel
Page 315 and 316:
Ştiinţe Medicale Metodele radiolo
Page 317 and 318:
Ştiinţe Medicale Резюме Н
Page 319 and 320:
Ştiinţe Medicale culare este impo
Page 321 and 322:
Ştiinţe Medicale în regim multip
Page 323 and 324:
Ştiinţe Medicale depistat 20 (24,
Page 325 and 326:
Ştiinţe Medicale CVP, % Diametrul
Page 327 and 328:
Ştiinţe Medicale traţia muşchil
Page 329 and 330:
Ştiinţe Medicale 329 stazei venoa
Page 331 and 332:
Ştiinţe Medicale сопрoтив
Page 333 and 334:
Ştiinţe Medicale 333 Figura 3. a
Page 335 and 336:
Ştiinţe Medicale care se caracter
Page 337 and 338:
Ştiinţe Medicale 9. Tseng Y., Lee
Page 339 and 340:
Ştiinţe Medicale Н. А. Петр
Page 341 and 342:
Ştiinţe Medicale 341 Indici studi
Page 343 and 344:
Ştiinţe Medicale Резюме П
Page 345 and 346:
Ştiinţe Medicale WELL-KNOWN VERSU
Page 347 and 348:
Ştiinţe Medicale in cardiovascula
Page 349 and 350:
Ştiinţe Medicale Ductul pancreati
Page 351 and 352:
Ştiinţe Medicale Cel mai complex
Page 353 and 354:
Ştiinţe Medicale pompă devine ne
Page 355 and 356:
Ştiinţe Medicale 355 ANIVERSĂRI
Page 357 and 358:
Ştiinţe Medicale cilor de urgenţ
Page 359 and 360:
Ştiinţe Medicale 359 Lista fondat
show all

stiinte med 3 2011.indd - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

stiinte med 3 2011.indd - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei