stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

88
etate şi la pacienţii imunocompromişi. În R.Moldova,
care ocupă primul loc în Europa după rata infectării
populaţiei cu tuberculoză, sunt deseori înregistrate
formele extrarespiratorii, respectiv se pot întâlni psoitele
secundare.
Din 15 cazuri de flegmoane retroperitoneale
nonpancreatogene tratate în clinica noastră în perioada
2000-2010, într-un caz a fost depistată osteomielita
ilionului de origine tuberculoasă. Descriem acest
caz clinic remarcabil prin dificultăţi deosebite de diagnostic
şi tratament.
Caz clinic. Pacientul A, în vârstă de 43 de ani, a
fost internat în secţia de chirurgie generală SCR de 3
ori pe parcursul perioadei de 5 ani – în 2004, 2007 şi
2009 respectiv. La fiecare internare acuza febră, dureri
lombare violente cu iradiere în coapsa dreaptă,
care au apărut după un efort fizic. Hemoleucograma
demonstra anemia, leucocitoza pronunţată cu apariţia
formelor tinere de neutrofile. Ecografia abdominală şi
radiografia coloanei lombosacrale şi a oaselor bazinului
nu au depistat procese patologice. La prima internare
radiografia toracică a descris pneumonie septică
bilaterală cu pleurezie exudativă pe dreaptă. În
2004 intervenţia chirurgicală a fost efectuată în baza
datelor clinice – debridarea şi drenarea flegmonului
retroperitoneal prin abord extraperitoneal pe dreaptă.
Postoperator a fost stabilit diagnosticul psoită purulentă
primară pe dreaptă. Procesul inflamator pleuropulmonar
s-a rezolvat pe fondul tratamentului medicamentos
şi după câteva puncţii pleurale pe dreaptă.
Evoluţia ulterioară a fost fără evenimente, până la
externare la a 12-a zi postoperatorie. În 2007 flegmonul
retroperitoneal cu implicarea peretelui abdominal
anterolateral pe dreapta a fost înregistrat preoperator
la tomografie spiralată abdominală. Schimbări în
structurile osoase regionale nu au fost descoperite. La
examinarea bacteriologică a sângelui, a fost obţinută
creşterea de Staphylococcus aureus polirezistent, cu
Buletinul AŞM
sensibilitatea la carbapeneme. Cazul a fost rezolvat
prin tehnica identică cu incizii suplimentare pentru
drenarea şi debridarea flegmonului peretelui abdominal.
Diagnosticul clinic: psoită purulentă pe dreapta;
flegmon retroperitoneal recidivant. Cauza recidivei
a fost considerat un focar septic retroperitoneal rezidual.
Evoluţie postoperatorie fără complicaţii. La
următoarea internare, în 2009, se prezintă cu aceleaşi
semne clinice, suplimentar se observă avansarea procesului
supurativ pe coapsa dreaptă, cu implicarea
muşchilor aductori până la articulaţia genunchiului.
Starea generală a pacientului a fost gravă, sepsisul
sever manifestat prin oligurie şi dereglări mintale
a dictat o intervenţie chirurgicală urgentă. Acest episod
a necesitat 3 intervenţii cu anestezie intravenoasă
pentru controlul procesului supurativ-necrotic. În
timpul unei din reintervenţii a fost prelevat material
patologic de pe aripa osului ilion pentru analiza morfologică.
Examenul morfopatologic a confirmat suspiciunea
de proces specific infecţios, descriind tabloul
caracteristic pentru afectarea tuberculoasă. Computer
tomografia efectuată după stabilizarea stării pacientului
a depistat focare de destrucţie în osul ilion pe
dreapta. Evoluţia după ultima operaţie a fost favorabilă.
Pacientul a necesitat spitalizare timp de 22 zile,
după care a fost îndreptat la Institutul de Ftiziopulmonologie
pentru tratament specializat. Diagnosticul
clinic: Tuberculoza extrarespiratorie. Osteomielita
osului iliac drept. Flegmon retroperitoneal recidivant
pe dreapta. În prezent pacientul nu are acuze, este apt
de muncă şi reîncadrat social.
Discuţii şi concluzii. Conform unei publicaţii de
trecere în revistă privind etiologia abceselor iliopsoice
secundare, cel mai frecvent sunt înregistrate cauze
digestive: boala Crohn (60%) şi apendicita acută
(16%) [1]. Această observaţie este parţial confirmată
Focarele de osteodistrucţie din osul iliac drept.