stiinte med 3 2011.indd - Academia de Ştiinţe a Moldovei

166
carotidiană să nu depăşească 40 minute. Se ştie, însă,
că 65-95% din deficitele neurologice intra- şi postoperatorii
sunt rezultatul unor evenimente trombembolice,
şi nu rezultatul unui flux arterial insuficient pe
perioada clampării [5].
Anestezia generală. Majoritatea anestezicelor reduc
rata metabolismului cerebral, ceea ce poate constitui
o protecţie cerebrală în cursul clampării carotidei.
Acest beneficiu poate însă fi restrâns de pierderea
capacităţii de autoreglare a fluxului sangvin cerebral,
asociată anestezicelor volatile.
Unii consideră că anestezia generală este
avantajoasă, pentru că asigură condiţii operatorii
mai bune şi un acces chirurgical mai facil, mai ales
la pacienţii cu bifurcaţie carotidiană situată sus. De
asemenea, anestezia generală ar fi mai puţin stresantă
pentru pacienţi decât anestezia locoregională, de care
ar beneficia mai ales pacienţii cu angină instabilă şi
cei cu rezervă cardiovasculară limitată [2].
Managementul postoperatoriu. Instabilitatea
hemodinamică este des întâlnită la bolnavii anterior
menţionaţi, hipertensiunea arterială fiind mai
frecventă decât hipotensiunea. După endarterectomie
carotidiană, baroreceptorii sinusului carotidian sunt
supuşi la presiuni transmurale ridicate, ducând la un
răspuns vagal însoţit de bradicardie şi hipotensiune.
Dar denervarea chimică neutralizează aceşti receptori
şi creşte incidenţa hipertensiunii postoperatorii. Hipertensiunea
severă apare la bolnavii cu hipertensiune
prost controlată preoperatoriu.
Tratamentul se face cu medicaţie de scurtă
acţiune: nitroprusiat de sodiu, nitroglicerină, labetalol
sau esmolol. Hipertensiunea ţine de la câteva ore
postoperatoriu până la 24 de ore; poate precipita un
accident coronarian sau să ducă la edem sau hemoragie
cerebrală.
Hipertensiunea se ajustează şi ea în timp de 12-
24 ore, baroreceptorii revenind la statusul iniţial, rar
necesită terapie volemică sau vasoconstrictoare (fenilefrina
sau efedrina).
Complicaţiile postoperatorii sunt:
a. apariţia unor noi deficite neurologice, mai
probabil prin tromboze acute la locul endarterectomiei,
prin evenimente embolice sau ischemia din
timpul clampării carotidei, toate având etiologie
chirurgicală. Mai pot apărea fenomene neurologice
ce ţin de reperfuzie, de hemoragia intracraniană.;
b. hipertensiunea arterială;
c. sindrom de hiperfuzie cerebrală (cefalee
ipsilaterală);
d. insuficienţe respiratorii prin hematoame com-
presive sau paralizie de recurent;
e. disfuncţie tranzitorie de nervi cranieni (larin-
geu superior şi recurent) şi de corpuscul carotidian
[2].
Buletinul AŞM
Concluzie. Endarterectomia carotidiană este tratamentul
de elecţie la pacienţii cu stenoză carotidiană
simptomatică, cu gradul de stenoză mai mare de 70% a
arterei carotide interne. Este indicată şi pacienţilor cu
o stenoză mai puţin severă, în caz că tratamentul medicamentos
nu este eficient, sau celor la care deja apar
dereglări sau leziuni ulceroase. Tehnica anestezică
utilizată pentru endarterectomia carotidiană impune
optimizarea perfuziei cerebrale la pacienţi cu boală
ischemică, în special coronariană. Patologia cardiacă
asociată fiind principala cauză de morbiditate din
chirurgia vasculară, cordul este factorul de maximă
atenţie în managementul perianestezic al bolnavului
cu patologie vasculară.
Bibliografie selectivă
1. Zdrehuş C. Fiziologia cerebrală. În: Anestezia
Clinică. Ed a 2-a. Acalovschi I., ed. Clusium, Cluj-Napoca,
2005, p. 39-57.
2. Hagău N. Anestezia în chirurgia vasculară. În:
Anestezia Clinică. Ed a 2-a, Acalovschi I. ed. Clusium,
Cluj-Napoca, 2005: 659-672.
3. Robert Y. Gumnit, MD, Director of Clinical Education,
Burlington Anesthesia Associates.
4. Варвинский A. Анестезия при операциях на сонных
артериях. Россия, Архангельск, 2008.
5. Ковалев С.В. СПбГМУ им. акад. И.П.Павлова. Кафедра
анестезиологии, реаниматологии и интенсивной
терапии. Анестезиологическое обеспечение операции
каротидной эндартерэктомии. Россия. Санкт-
Петербург, 2006.
6. Ellis J.F., Roizen M.E., Mantha S., Schwarze M.L.,
McKinsey J., Lubarsky D., Kenaan C.: Anesthesia for
vascular surgery. (În: Barash P.G., Cullen B.F., Stoelting
R.K.: Clinical Anesthesia, Philadelphia, Lippincot Williams
Wilkins. 2006, p. 933-973).
Rezumat
Tehnica anestezică utilizată pentru endarterectomia
carotidiană impune optimizarea perfuziei cerebrale la
pacienţii cu boală ischemică, în special coronariană. Deoarece
patologia cardiacă asociată este principala cauză de
morbiditate în chirurgia vasculară, cordul este factorul de
maximă atenţie în managementul perianestezic al bolnavului
vascular.
Summary
Anesthetic technique used to optimize cerebral
perfusion requires crodidian endarterectomy for the
patients with ischemic disease, especially coronary artery.
Associated cardiac pathology is the main cause of morbidity
in vascular surgery, the heart is the maximum factor of
patient care in the management of vascular perianestezic.