Principii nutritive vitale

2.2.2. Minerale. Oligoelemente
Timp îndelungat, în materie de sănătate sau boală, s-a vorbit doar de vitamine.
Apoi termenii enzime, diasteze, fermenţi, au ajuns, la rândul lor, în atenţia
nutriţioniştilor. De câţiva ani, metalele, oligoelementele, catalizatorii reţin din ce in
ce mai mult, după sărurile minerale, atenţia medicilor şi chiar a opiniei publice.
Se poate spune că mineralele sunt un fel de Cenuşărese ale lumii nutriţiei
fiindcă, deşi puţini ştiu acest lucru, vitaminele nu-şi pot îndeplini rolul, nu pot fi
asimilate fără ajutorul mineralelor. Şi, cu toate că organismul uman este capabil să
sintetizeze câteva vitamine, el nu poate fabrica nici măcar un singur mineral.
Substanţele minerale sunt componente importante ale organismului uman şi
sunt indispensabile echilibrului nutritiv. Unele minerale se găsesc în cantităţi mai
mari (aport de cca 100 mg/zi) – ele sunt numite macrominerale. Din această categorie
fac parte substanţe minerale care cuprind elementele: calciu, fosfor, sodiu, potasiu,
clor şi magneziu. Alte minerale, care nu depăşesc 0,05 % din greutatea corpului
uman se numesc oligoelemente. Prezenţa unora dintre ele este absolut necesară,
obligatorie pentru buna desfăşurare a proceselor biologice. Să le enumerăm: cuprul,
cobaltul, cromul, fierul, fluorul, iodul, manganul, molibdenul, seleniul, sodiul, zincul.
O bună parte din oligoelemente intră în compoziţia unor sisteme enzimatice cu
roluri metabolice fundamentale. Excluderea lor din alimentatie determină tulburări
care pot fi înlăturate numai prin aportul oligomineralului în cauză.
Calciul.
Acţiune asupra organismului:
Calciul este prezent în organism în cantitatea cea mai mare, comparat cu
celelalte minerale. Contribuie alături de fosfor la menţinerea sănătăţii oaselor şi
dinţilor. Împreună cu magneziul este responsabil de sănătatea sistemului
cardiovascular. Aproape întreaga cantitate de calciu din corp (un kg.- un kg. şi
jumătate ) este concentrată în oase şi dinţi . Un procent de douăzeci la sută din
întreaga cantitate de calciu din oase este reabsorbită şi înlocuită în fiecare an (celulele