Principii nutritive vitale

ioelectrică. Iar când consumăm vitamine naturale, ele ne conectează la această
energie. Sunt ″donatoare de energie″.
Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale; numeroşi autori
au dat explicaţii asupra acestui subiect. Anumite afecţiuni, care n-au reacţionat la
doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantităţi mult mai mici de
vitamine naturale.
Vitaminele de sinteză se obţin în principal din gudronul de gaze şi alţi derivaţi
ai petrolului. Şi dacă aparent, din punct de vedere chimic, ele par identice cu
vitaminele naturale, din punct de vedere al acţiunii biologice sunt un substituient
inferior. Produşii de sinteză pot avea egfecte nocive asupra
organismului(producătorii de vitamine avertizează asupra pericolului pe care îl
implică utilizarea unor supradoze).
În urma gătirii, cea mai mare parte din vitamine şi minerale se pierd – se
aruncă odată cu apa în care au fost gătite sau se oxidează datorită temperaturii
ridicate şi a contactului cu aerul.
Vitaminele sunt cele mai importante componente ale fructelor. Ele îndeplinesc
în organism în special rol de enzime, substanţe ce mijlocesc diferite reacţii chimice
de oxido-reducere ce se produc permanent în cadrul proceselor de sinteză, degradare,
creştere şi reproducere. Lipsa sau reducerea lor din organism determină tulburări în
ţesuturi şi organe.
Vitaminele au structuri chimice foarte variate. Din această cauză, ele nu s-au
clasificat conform structurii, ci s-a fixat drept criteriu de clasificare o însuşire fizică :
solubilitatea.
În funcţie de solubilitatea în apă sau grăsimi există două categorii de vitamine:
hidrosolubile şi liposolubile.
Vitaminele hidrosolubile sunt substanţe biologic active foarte diferite sub
aspect structural. Ele au proprietatea fizică comună de a fi solubile în apă şi
insolubile în solvenţi organici. Ele se depozitează numai în foarte mică măsură în
organism, de aceea este necesar ca ele să fie procurate în mod continuu din raţia