Principii nutritive vitale

inimii, regularizarea coagulării sângelui, controlul metabolismului grăsimilor,
scăderea colesterolului.
Se găseşte în germeni şi cereale, în oleaginoase – dovleac, nuci, migdale,
seminţe de floarea-soarelui etc.
Proteinele sunt necesare pentru creştere şi pentru repararea celulelor uzate. Ele
constituie cărămizile din care este alcătuit corpul nostru. Proteinele ajută la formarea
hormonilor, enzimelor şi anticorpilor care luptă împotriva infecţiilor. Hemoglobina
care transportă oxigenul în organism este în mare parte de natură proteică. Proteinele
pot fi folosite în corp pentru a suplini nevoia de energie în cazul când aportul de
glucide este insuficient. Totuşi, nu este recomandat un aport prea mare de proteine
deoarece îngreunează munca rinichilor şi se va pierde mai mult calciu din organism.
De asemenea, trebuie avut în vedere că, alături de proteinele de origine animală, se
ingeră şi mai multe grăsimi, ceea ce sporeşte riscul pentru anumite boli, în principal
cardio-vasculare.
Unitatea de bază a proteinelor este aminoacidul. Există 20 aminoacizi pe care
organismul îi foloseşte pentru a forma diferite tipuri de proteine de care are nevoie.
Dintre aceştia, 9 sunt esenţiali pentru viaţă. Organismul nu îi poate sintetiza, deci ei
trebuie furnizaţiprin hrana pe care o consumăm.
Surse de proteine vegetale: leguminoase (în special soia, care conţine 33-38 %
proteine de calitate excelentă), cartofi, nuci, cereale integrale, castane. Alunele
neprăjite conţin anumiţi inhibitori enzimatici care îngreunează digestia proteinelor.
Proteine se găsesc de asemenea în carne, ouă, lapte şi produse lactate. Proteinele din
lapte pot neutraliza taninul (potenţial agent cancerigen) conţinut în ceai şi în cafea,
împiedicând absorbţia lui în organism.
10 – 12 % din aportul caloric zilnic trebuie să provină din proteine. Copiii au
nevoie de o dată şi jumătate , până la de două ori mai multe proteine pe kilogram
corp decât adulţii, iar nou-născuţii chiar de trei ori mai mult.