Principii nutritive vitale

Trebuie avute în vedere nu numai dezechilibrele nutriţionale majore (obezitatea,
deficitul ponderal, creşterea grăsimilor în sânge), dar şi cele minore (colonul
iritabil, diverticuloza intestinală etc.) deseori trecute cu vederea sau privite ca
neavând o relaţie certă cu modul de alimentaţie.
Putem clasifica principiile nutritive în două categorii: principii nutritive
calorigene şi principii nutritive vitale (esenţiale sau bioactive). Din categoria
principiilor calorigene fac parte: glucidele, lipidele şi proteinele, iar în categoria
principiilor nutritive vitale intră: vitaminele, mineralele şi oligoelementele, enzimele,
fibrele alimentare, aminoacizii esenţiali, acizii graşi polinesaturaţi esenţiali, apa.
În categoria principiilor nutritive, constituente permanente ale hranei, un loc
central îl ocupă grupul glucidelor, lipidelor şi proteinelor deoarece prezenţa acestora
este absolut obligatorie în orice raţie alimentară completă. Dintre ele, glucidele şi
lipidele participă, în special, la procurarea de energie, iar proteinele sunt folosite
pentru refacerea tisulară. Cu toate acestea, aşa cum au dovedit determinările
respective, proteinele au şi ele o valoare energetică proprie de care se ţine seama la
calcularea cantităţii totale de energie a raţiei.
Pentru determinarea energiei totale disponibile în hrană se ia în considerare
totdeauna energia eliberată prin oxidarea celor trei tipuri de principii nutritive
calorigene (glucide, lipide, proteine) aflate în raţia alimentară. Această energie se
măsoară prin metode calorimetice.
Căldurile de combustie şi energiile disponibile corespunzătoare pentru cele trei
categorii de principii imediate sunt prezentate în tabelul nr.2.
Tabelul nr.2
Principiul nutritiv imediat Căldura de combustie Energia disponibilă în
(kcal/g)
organism (kcal/g)
Glucide
4,1
4,1
Lipide (grăsimi)
9,3
9,3
Proteine
5,4
4,1