Revista (format .pdf, 1.2 MB) - Recreaţii Matematice

pământ primele capitole elevate de istorie a ştiinţelor din ţară şi cele întâi lecţiipentru un învăţământ modern în domeniul ştiinţelor exacte. Peste veac s-a văzutînrâurirea covârşitoare a ideilor vehiculate în cuprinsul acestei reviste, în Şcoala detoate gradele şi în cercetare, conducând la integrarea noastră în rândul ţărilor careaveau deja tradiţii seculare.Datorită conţinutului preponderent matematic se poate afirma cu deplin temeică revista a deschis prima pagină a matematicilor româneşti. Aşa cum s-a remarcatmai târziu, dacă publicaţia s-ar fi numit Recreaţii matematice, eaarficonstituitprima publicaţie din lume în domeniu, care se adresează tineretului. Este adevăratcă, la şapte ani de la dispariţia "Recreaţiilor ştiinţifice", în 1895 a fost înfiinţatăGazeta Matematică cu adresă specială pentru tineretul român. Dar această revistăeste considerată a doua din lume ca profil şi destinaţie.Evident, apariţia "Gazetei", aşa cum sublinia Gheorghe Ţiţeica a fost impulsionatăde"Recreaţiile ştiinţifice".Acum, la 125 de ani de la înfiinţare a celebrei reviste se cuvine să exprimămomagii profunde memoriei fondatorilor: N. Culianu, C. Climescu, I. Melic de laUniversitatea "Al. I. Cuza", G. I. Lucescu, V. Paladi, G. I. Roşiu, I. D. Rallet,G. Zarifopol, I. V. Praja şi I. M. Dospinescu din învăţământul preuniversitarieşean. Prin competenţă, pasiune şi sacrificii personale făcute cu generozitate ei aureuşit să trezească interesul pentru ştiinţă în general şi să stimuleze gustul pentrumatematici în special.Sunt emoţionante cuvintele scrise într-un editorial al revistei: Credem că noiamtras cea întăi brazdă care conduce cătră lucrări originale. Brazda-i mică şi îngustă,dar există!Personalitatea fondatorilor este bine cunoscută. Ei sunt prezentaţi de George Şt.Andonie în volumul I din Istoria Matematicii în România. Majoritatea lor suntoameni de ştiinţă cu studii înalte făcute în Franţa, Italia, Olanda şi Germania. Ungând de recunoştinţă colaboratorilor, nu mai puţin celebri: M. Tzony, V. Costin,P. Tanco, C. Gogu şi rezolvitorilor pasionaţi, elevi pe vremea aceea, E. Pangratişi D. Pompeiu.Nu trebuie să-i uităm pe oamenii de ştiinţăcareaususţinut peste timp importanţarevistei şi impactul ei în cultura românească. Cităm doar câţiva dintre ei: AlexandruMyller, Octav Mayer, Ilie Popa, Gheorghe Gheorghiev, Gheorghe Bantaş, GheorgheŢiţeica, G. Şt. Andonie, N. N. Mihăileanu etc.Condiţiile istorice în care a apărut în 1883 revista "Recreaţii ştiinţifice" nu eraudintre cele mai favorabile. Unirea Principatelor abia se înfăptuise, Regatul Românieiera abia întemeiat, Războiul de Independenţă din 1877 lăsase urme adânci în conştiinţaromânilor, alfabetul chirilic fusese înlocuit cu cel latin, limba română literarăabia îşi definitivase procesul de unificare, românii îşi afirmau în mod decisiv aspiraţiaspre o societate modernă. În atari condiţii, deşi apăruseră cu23deaniînainteuniversităţile din Iaşi şi Bucureşti, şcoala de toate gradele trebuia profund reclădită.Era nevoie imperioasă de regândit programarea curriculară, de pregătit personalul100