Revista (format .pdf, 1.2 MB) - Recreaţii Matematice

de "Gazeta Matematică".La 125 de ani de la apariţia revistei "Recreaţii ştiinţifice", generaţiile de astăziomagiază acest eveniment ca semn de adâncă recunoştinţă adusă înaintaşilor noştripentru contribuţia lor inestimabilă latezaurulştiinţei şi culturii româneşti.Şi un scurt adaos: Centenarul apariţiei revistei "Recreaţii ştiinţifice" a fost organizatîn 1983 de matematicieni ieşeni în Seminarul Matematic "Alexandru Myller",iar sărbătorirea celor 125 de ani de la apariţie a fost iniţiată tot în cadrul acestuiSeminar pregatită fiind de Asociaţia "Recreaţii Matematice", Facultatea de matematicăşi Institutul de Matematică "OctavMayer"delaFilialadinIaşi a AcademieiRomâne. Asociaţia "Recreatii Matematice" îşifaceuntitludeonoareprinreeditareaintegrală, exclusiv prin grijă proprie, a colecţiei revistei "Recreaţii ştiinţifice".Acest fapt îl datorăm prof. univ. Temistocle Bîrsan de la Universitatea Tehnică"Gheorghe Asachi" din Iaşi, cercetătorului dr. Dan Tiba de la Institutul de Matematicăal Academiei Române din Bucureşti şi doamnei Marinela Ghigea — director alfirmei Kepler Systèmes d’ Information. Îi asigurăm de toată preţuirea şi gratitudineanoastră.Rolul şi ponderea geometrieiîn revista „Recreaţii Ştiinţifice”Prof. dr. Vasile OPROIUÎn revista Recreaţii ştiinţifice, scrisă şi editată deungrupdeoamenideştiinţăşi culturăinimoşi (N. Culianu, C. Climescu, I. Melik, G. I. Lucescu, V. Paladi,G. I. Roşiu, I. D. Rallet, G. Zarifopol, I. V. Praja, şi I. M. Dospinescu),s-au adunat şi publicat diferite materiale din domeniile matematicii, fizicii, chimiei,geografiei, cosmografiei, topografiei, mineralogiei, istoriei matematicii etc. Revistase adresa elevilor din clasele de gimnaziu şi liceu, dar şi altor categorii de persoaneinteresate de cunoaştere: profesori, studenţi, funcţionari, militari etc.Geometria, ca ramura a matematicilor are o pondere destul de însemnata înpaginile revistei. Trebuie să menţionăm, de la început, că G.I.Roşiu publică întreanii 1883-1885 prima carte a Elementelor lui Euclid (traducere după oediţieitaliană). Am regăsit cu o anumită emoţie şi nostalgie multe formulări pe care leîntâlnisem când eram student şi apoi le citisem în cărţile lui Efimov (ediţia în limbaromână şi cea în franceză) şi în cartea lui I.Vaisman. Astfel (în volumul II al Recreaţiilor),printre definiţiile lui Euclid am regăsit formulări precum: Punctul este aceea cenu are părţi, adecă nuareniciomărime, Linia este lungime fără lărgime, Suprafaţaplană este aceea care este aşezată egal în respectul tuturor liniilor sale drepte. Postulateleşi axiomele au fost publicate anterior, în primul volum, într-o ordine diferită102