Cercuri semiînscriseşi puncte de tip Gergonne sau NagelTemistocle BÎRSAN 1Fie ABC un triunghi oarecare. Pentru cercurile circumscris, înscris, A-exînscrisetc. folosim notaţiile uzuale: C (0,R), C (I,r), C (I a ,r a ) etc. Punctele de tangenţăadrepteiBC cu cercurile C (I,r) şi C (I a ,r a ) se notează D şi D 0 ;cuE, E 0 şi F , F 0notăm punctele cu semnificaţii similare relativ la dreptele CA şi, respectiv, AB.Este cunoscut faptul că dreptele AD, BE şi CF sunt concurente (într-un punctΓ — punctul lui Gergonne) şi, de asemenea, faptul că dreptele AD 0 , BE 0 şi CF 0 suntconcurente (într-un punct N — punctul lui Nagel).Se asociază triunghiului ABC trei cercuri semiînscrise: C (J 1 ,ρ 1 ), C (J 2 ,ρ 2 ),C (J 3 ,ρ 3 ) (C (J 1 ,ρ 1 ) fiind cercul tangent dreptelor AB şi AC şi tangent interior cerculuicircumscris triunghiului etc.), precum şi trei cercuri ex-semiînscrise: C (J a ,ρ a ),C (J b ,ρ b ), C (J c ,ρ c ) (C (J a ,ρ a ) fiind cercul tangent dreptelor AB şi AC şi tangentexterior cercului C (O, R) etc.). Observăm că avem un singur cerc înscris, dar treicercuri semiînscrise; pe de altă parte,numărul cercurilor exînscrise este egal cu cel alcelor ex-semiînscrise. Privitor la cercurile semiînscrise, un număr de proprietăţi alelor sunt date în [3] şi [1].Ne propunem în această Notăsă"trecem" cele două rezultate mai susmenţionate la cercurile semiînscriseşi ex-semiînscrise.În scopul propus, să notăm D 1 şiD a punctele de tangenţă a cercurilorC (J 1 ,ρ 1 ) şi, respectiv, C (J a ,ρ a ) cuC (O, R); E 1 , E b şi F 1 , F c au semnificaţiianaloage.Odată cu trecerea de la cerculC (I,r) la cele trei cercuri semiînscriseC (J i ,ρ i ) (i = 1, 2, 3), estefiresc să considerăm în rolul cevienelorGergonne AD, BE şi CFcevienele AD 1 , BE 1 şi, respectiv,CF 1 . Similar, în locul cevienelorNagel AD 0 , BE 0 şi CF 0 săconsiderămcevienele AD a , BE b şi, respectiv,CF c legate de cercurile exsemiînscriseC (J a ,ρ a ) etc.Vom arăta că rezultatelor clasice de mai sus le corespund cele din următoareaTeoremă. a) Cevienele AD 1 , BE 1 şi CF 1 sunt concurente în centrul S alomotetiei directe a cercurilor C (O, R) şi C (I,r).1 Prof. dr., Universitatea Tehnică "Gh.Asachi",Iaşi120
) Cevienele AD a , BE b şi CF c sunt concurente în centrul S 0 al omotetiei inversea cercurilor C (O, R) şi C (I,r).Demonstraţie. a) Evident, omotetia HA k ,cuk = ρ 1, transformă cerculC (I,r)rîn C (J 1 ,ρ 1 ),pecândomotetiaHD k01,cuk 0 = R , transformă C (J 1 ,ρρ 1 ) în C (O, R). Ca1urmare, produsul HD k01◦ HA k are centrul pe AD 1 şi raportul kk 0 = ρ 1r · R = R ρ 1 r .Cumtransformă C (I,r) în C (O, R), acest produs coincide cu omotetia directă aacestorcercuri. În consecinţă, AD 1 trece prin S — centrul omotetiei directe a cercurilorC (I,r) şi C (O, R) (situat pe OI şi definit de relaţia SO = R SI). Similar se aratărcă drepteleBE 1 şi CF 1 trec prin S.b) Se procedează lafel. HA t ,cut = ρ ar , transformă C (I,r) în C (J a,ρ a ), iarHD t0a,cut 0 = − R , transformă C (J a ,ρρ a ) în C (O, R). Omotetia produs HD t0a◦ HA t ,acu raportul tt 0 = − R ,coincidecuomotetiainversă a cercurilor C (I,r) şi C (O, R).rAD a conţine centrul S 0 al acestei din urmă omotetii (situat pe OI şi determinat deS 0 O = − R r S0 I). Se arată similar că şi BE b , CF c trec prin S 0 . Q.e.d.Observaţia 1. Demonstraţia standard pentru concurenţa cevienelor Gergonne(sau Nagel) se bazează pe reciproca teoremei lui Ceva. Acest instrument poate fiutilizat şi pentru stabilirea afirmaţiilor a) şi b), darcupreţul unor calcule laborioase.Astfel, dacă notăm X = BC ∩ AD 1 ,segăseşte că BXXC = c2b 2 · p − b (2p = a + b + c).p − cAceastă relaţie şi cu analoagele ei fac posibilă aplicarea reciprocei teoremei lui Cevaşi, deci, dovedirea concurenţei dreptelor AD 1 , BE 1 , CF 1 . Faptul că S este punctullor de concurenţă devine o chestiune de rutină, care cere noi calcule; de exemplu, sepoate utiliza Propoziţia2din[2] şi lista de coordonate triliniare din [4]. În concluzie,este preferabilă demonstraţia dată pebazaprodusuluiadouă omotetii.Observaţia 2. În [3], sub formă deproblemăpropusă cititorilor spre rezolvare,este afirmată concurenţa dreptelor AD 1 , BE 1 , CF 1 (cu alte notaţii), fără afifăcutăvreo precizare asupra punctului lor de concurenţă.Observaţia 3. În [5], într-o interesantă Notă de geometria triunghiului, centrelede omotetie S şi S 0 apar ca puncte de concurenţă ale altor două triplete de drepteasociate unui triunghi dat.Bibliografie1. R. Bairac - Cercuri semiînscrise în triunghi, Delta, 1/2006, 12-15.2. T. Bîrsan - Ceviene izogonale şi puncte de concurenţă remarcabile, 9/2002, 321-326.3. A. Girici - Câteva probleme despre triunghiuri şi cercuri, Kvant, 11/1990, 46-48.4. C. Kimberling - Centrul Points and Central Lines in the Plane of a Triangle,Mathematics Magazine, 67(1994), no.3, 163-187.5. I. V. Maftei - Două puncte remarcabile într-un triunghi, G.M. (B) — 1/2008, 1-4.121
- Page 1: Anul X, Nr. 2Iulie - Decembrie 2008
- Page 6: A colaborat la elaborarea unui trat
- Page 10 and 11: pământ primele capitole elevate d
- Page 12 and 13: de "Gazeta Matematică".La 125 de a
- Page 14 and 15: calendarul iudaic). De la data Conc
- Page 16: mecanic virtual".CursulluiM.Tzony(
- Page 22 and 23: Câteva probleme de teoria numerelo
- Page 24 and 25: Soluţie. De astă dată, pe lâng
- Page 26 and 27: Se demonstrează imediatcă H 1 H 2
- Page 28 and 29: În scopul propus, să notăm x n =
- Page 32 and 33: O rafinare a inegalităţii lui Jen
- Page 34 and 35: Asupra unor inegalităţi geometric
- Page 36 and 37: Grupând convenabil, obţinem(3ab +
- Page 38 and 39: Oproblemă şi ... nouăsoluţiiGhe
- Page 40 and 41: utină, rezultă că DN = a ¡ 3+
- Page 42 and 43: où µ, ν sont des réels arbitrai
- Page 44 and 45: Concursul de matematică “Al. Myl
- Page 46 and 47: 2. Determinaţi numerele n ∈ N, n
- Page 48 and 49: din cele patru colţuri, se poate a
- Page 50 and 51: două triunghiuri dreptunghice. Dac
- Page 52 and 53: 1RRf (x) dx. Deducem că 2 1 Rx (f
- Page 54 and 55: şi calculează câtenumerediferite
- Page 56 and 57: a) Să searatecăînfermănupotfi10
- Page 58 and 59: VI.84. Pentru n ∈ N ∗ , definim
- Page 60 and 61: a) dacă a 3 − b 3 = a + b, atunc
- Page 62 and 63: 2b =0.Atunci(m + n)(m + n +1)af (1)
- Page 64 and 65: = x 1 x 2 − 2, de unde rezultă c
- Page 66 and 67: g (x) =x 3 − e −x +1 este stric
- Page 68 and 69: u 2 n +9. Deoarece (u n ) este conv
- Page 70 and 71: a 0 a 2 Y 2n−1 + ···+ a 2n0 a
- Page 72 and 73: Prin urmare, este suficient să dem
- Page 74 and 75: când α =90 ◦ . În cazul nostru
- Page 76 and 77: Apoi, să observăm că are loc ide
- Page 78 and 79: aluik; pentru aceasta, ar trebui s
- Page 80 and 81:
Clasele primareProbleme propuse 1P.
- Page 82 and 83:
VI.98. Determinaţi cel mai mic num
- Page 84 and 85:
IX.94. În 4ABC, I este centrul cer
- Page 86 and 87:
Probleme pentru pregătirea concurs
- Page 88 and 89:
L153. Găsiţi toate funcţiile f :
- Page 90 and 91:
L149. Determine the position of the
- Page 92 and 93:
2. Să se rezolve sistemul de ecua
- Page 95 and 96:
Revista semestrială RECREAŢII MAT