QUO VADIS?trebuie sã fie un organizator al situaþiilorde învãþare ºi un element de legãturã întreelev ºi societate, sã medieze ºi sãfaciliteze accesul la informaþie. Idealuleducaþional derivã din urmãtoareleconcepte-cheie: responsabilitate, democraþieparticipativã, împuternicire (engl.,Evaluez rezultatul,empowerment). Elevul trebuie sã posedeac alegere proiectez un nouanumite competenþe devenind subiect alliberã rezultatpropriei formãri. Valoarea supremãPrevãdpentru profesor este copilul. Principiulconsecinþelepe care trebuie sã-l urmeze fiecare dascãlDialoghez cu un acþiunilor meleconstã în influenþa pozitivã ºi constructivãasupra discipolilor. <strong>Pro</strong>fesorulalt euManifestliber eulajutã elevul sã-ºi descopere eul ºi îlîncurajeazã sã se manifeste. Este primulpas al devenirii care se bazeazã pe încredere. Educarea respectului pentru orice persoanã este la fel de importantã,profesorul fiind un model ºi demonstrînd respectul sãu pentru elev. A prevedea consecinþele imediate ºi de duratã aleoricãrei acþiuni este ceea ce trebuie sã deprindã neapãrat elevul. Nu interdicþia, ci analiza ºi colaborarea sînt piloniiactivitãþii profesorului. Elevul învaþã a lua decizii de la profesor doar dacã acesta îi oferã libertatea de a alege. A-iarãta elevului calea corectã nu înseamnã a-l învãþa sã ia decizii corecte. Copilul va ºti sã proiecteze viitorul ºi sã fieresponsabil dacã cei maturi demonstreazã încredere. Este o cale pe care cei doi actanþi o parcurg împreunã, construindu-ºi relaþia. Respectarea unor principii ºi legitãþi nu este suficientã pentru a edifica aceastã relaþie. Elevul are nevoie desiguranþã, de cinstea, buna-credinþã ºi sinceritatea profesorului, sentiment care apare din dragostea cadrului didacticpentru copil ºi profesie. Adevãrara relaþie profesor-elev ia naºtere acolo unde se întîlnesc inima ºi raþiunea.Valentina CHICU,Universitatea de Stat din MoldovaParteneriatul pãrinte-elevprofesor– imperativ saubizarerie?Vsevolod CIORNEIpublicistNoþiunea de parteneriat este la modã în ultimavreme pretutindeni în general ºi la noi în particular.Cãsãtoria e înlocuitã în lumea modernã de parteneriatconcubinal, prietenia de parteneriatul de afaceri saupe interese, ca sã nu mai vorbim de lucruri cuanvergurã mai impresionantã cum ar fi parteneriatulRepublica Moldova-NATO sau parteneriatul dintreputere ºi opoziþie în Parlamentul Moldovei. Esteadevãrat cã unele dintre aceste mostre de ilustrare anoþiunii îi cam compromit esenþa, dar probabil nunoþiunea e de vinã, ci acei care îi umplu modulul cufactori concreþi inadecvaþi ºi activitãþi care nutotdeauna corespund sloganelor anunþate.Parteneriatul pedagogic dintre adulþi ºi copii ar aveanoroc de-ar putea fi pãzit de meandrele capricioase aleconjuncturilor demagogice, deoarece scopul lui estegeneral-uman ºi poate fi atins fãcînd abstracþie detertipurile sociale ºi politice care bîntuie prin lume. Înfond, este o formulã simplã ºi fireascã – tripletarespectivã urmeazã sã transforme un copil într-un ommatur, gata sã se integreze în societate ºi sã activezeîn limitele ei. Dar de ce o fi fiind actualã constituireaacestui parteneriat anume acum? Cãci nu prea deranjalipsa lui pe vremea cînd pãrinþii nici carte nu prea ºtiauºi nici nu prea le pãsa ce ºi cum aflã la ºcoalã odraslele,în afarã doar de perspectiva îndepãrtãrii lor de destinulþãrãnesc al predecesorilor dinastici. Pentru cã trãim întrocu totul altã lume ºi ultimele decenii ale mileniului II10CE IA NAªTERE ACOLO UNDE INIMA ÎNTÎLNEªTE RAÞIUNEA?
QUO VADIS?au pregãtit un mileniu III în care acumulãrile cantitativeale transformãrilor sociale, ale invenþiilor ºtiinþificotehnice,ale produselor intelectuale ºi spirituale aucauzat saltul calitativ al omenirii spre un alt fel desocietate. ªi, implicit, spre un alt fel de proces deînvãþãmînt. În linii mari, ecuaþia acestei schimbãri estesimplã: societãþile guvernate autoritar dispuneau ºi deo pedagogie autoritarã. Adicã, modelul orînduiriisocial-politice se imprima pe toate componentelesocietãþii, inclusiv pe ºcoalã. Guvernarea autoritarãpresupune monologul puterii ºi tãcerea obedientã acelor guvernaþi sau, în cazul ºcolii, instruiþi. ªi în timpce la nivelul suprem se cultiva opresiuneapoliþieneascã, la nivelul ºcolii nu ºoca pe nimeniutilizarea aparatului opresiv descris cu plasticitateartisticã de Creangã – calul bãlan ºi Sfîntul Niculai dincui… Democratizarea societãþii transformã monologulîn dialog dintre cei care guverneazã ºi cei guvernaþisau chiar într-o polifonie a discursurilor diferitelorstraturi sociale. Dialogul este modul de existenþãdiscursivã a parteneriatului. ªi doar în condiþiiledemocraþiei se poate pune problema coparticipãriielevului, pãrinþilor ºi pedagogilor în cadrul procesuluiinstructiv. Dar nu numai democratizarea îºi transferãimperativele ºi formulele în procesul de învãþãmînt.Megarevoluþia tehnico-ºtiinþificã a schimbat nu numaiaparatele de care se folosesc oamenii, ci ºi felul de a fial oamenilor – care sînt ºi copii, ºi pãrinþi, ºi pedagogi…În primul rînd, acum instruirea nu mai începe odatã cuclasa întîi sau zero ºi nici chiar la creºã. Copiii se nascîntr-un mediu îmbibat cu informaþie, un mediuinformaþional “ecranizat” – într-o parte e televizorul,în alta computerul ºi între ecrane sînt primii pedagogi– pãrinþii – care au de rãspuns la numeroase “de ce?”ºi “cum?” ºi de dat o mulþime de amãnunte ºi precizãri.ireºte, deceurile ºi cumurile adresate pãrinþilor existãdintotdeauna, doar cã acum sfera erudiþiei pãrinteºtieste mult mai vastã ºi, practic, profesorii de la ºcoalãnu mai sînt monopoliºtii cunoaºterii ºi nici nu începinstruirea de la tabula rasa. Dar pe tabula fiecãrui elevsînt scrise diferite informaþii ºi în cantitãþi diferite, ºipãrinþii sînt cei care ºtiu ce ºi cît e scris, ce-ar fi binede adãugat, de precizat, de repetat – pentru cã îºi ºtiucopiii, dar la fel ºtiu ºi pedagogii cîte ceva ce nu ºtiupãrinþii – în virtutea pregãtirii profesionale. În fond,de aceea ºi iese în prim-plan formula parteneriatului –pentru cã fiecare membru al triadei ºtie cîte ceva ºi nuºtie altceva, ºi colaborarea lor este o completarereciprocã a lacunelor. De secole ºtiinþa pedagogicã eraorientatã spre combaterea ºi lichidarea ignoranþei.Ignoranþi erau elevii, ignoranþi erau de multe ori pãrinþii,ºi doar pedagogii ca niºte viteji din poveste zdrobeaucu buzduganul cunoºtinþelor zmeul ignoranþei. Înactuala epocã post-industrialã nu existã ignoranþã înstare purã. Un elev poate sã nu citeascã literaturãartisticã, sã nu guste poezia lui Eminescu (spredisperarea demodaþilor pãrinþi), dar sã priceapã încomputere mai bine ca orice profesor. În acest fel,profesorul nu mai este atotºtiutorul care-i lumineazãpe cei întunecaþi, ci, împreunã cu pãrinþii, un condrumeþpe calea vieþii care le spune celor mai tineri cã viaþa nuse reduce numai la cele cîteva lucruri de care sînt eiîmpãtimiþi la moment, ci e plinã de tot felul de alte chestiiinteresante ºi utile. De altfel, parteneriatul acesta este– ca ºi orice parteneriat veritabil – reciproc avantajos.În condiþiile actuale instruirea nu mai este o etapãtrecutã la timpul potrivit – în copilãrie ºi tinereþe – ºiapoi lãsatã în urmã, omul folosindu-se toatã viaþa decele învãþate în ºcoalã sau la facultate. Acum instruireae continuã, permanentã. Cunoºtinþele acumulate întinereþe se învechesc, se devalorizeazã, trebuie mereucompletate ºi modificate. ªi astfel pãrinþii ºi pedagogiidevin în anumite circumstanþe colegii propriilor copiiºi elevi – în cazul aceloraºi computere, a tehniciiaudiovizuale etc. ªi mai are epoca pe care o trãim unspecific social ce favorizeazã ºi stimuleazãparteneriatul. Bariera comportamentalã dintre copii ºiadulþi, dintre tineri ºi bãtrîni nu mai este la fel de rigidãca odinioarã. Conflictul dintre generaþii nu mai areviolenþa psihologicã semnalatã în emblematicul romanal lui Turgheniev “Pãrinþi ºi copii”. Pãrinþii ºi copiiisecolului XXI seamãnã între ei – poartã blugi ºi geci,se folosesc de aceleaºi preparate cosmetice, ascultãaceeaºi muzicã rock, techno sau rap. Practic, acum numai existã “generaþii” în sensul clasic al noþiunii.Aceastã contopire a generaþiilor constituie, de fapt,cea mai serioasã provocare adresatã pedagogieitradiþionale. ªi socio-cultural, ºi vital-stilistic lumeacelor tineri ºi lumea celor bãtrîni se întîlnesc într-osingurã lume comunã. Instruirea ºi educaþia trebuie sãse întîlneascã ºi ele în albia interacþiunilor cotidiene.Distanþa socialã dintre cei care instruiesc ºi cei caresînt instruiþi se micºoreazã ºi concomitent setransformã. Deci, trebuie sã se transforme ºi procesulinstruirii. Parteneriatul dintre cei implicaþi este doarprimul pas spre transformãri mai radicale. Dar ºi el seciocneºte de piedicile puse de rudimentele dementalitate autoritarã sau monologicã. Societateanoastrã e în tranziþie, elementele vechiului se confruntãîn permanenþã cu cele ale noului. Pedagogii care seimagineazã monopoliºti ai adevãrului, pãrinþii cuapucãturi patriarhale încã mai încearcã sã menþinãºcoala în secolele trecute. Reuºitele lor sînt doartemporare. Pentru cã au duºmani redutabili – ceasurileºi calendarele care înregistreazã implacabila trecere atimpului cu implicita schimbare a lumii. ªi în lumea ceanouã parteneriatul dintre pãrinþi, pedagogi ºi elevi nue un moft ºi nici o bizarerie. Este un imperativ.<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006PARTENERIATUL PÃRINTE-ELEV-PROESOR – IMPERATIV SAU BIZARERIE?11
- Page 3 and 4: C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8: QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9: QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62:
EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64:
EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66:
EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68:
EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70:
EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72:
EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74:
EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76:
EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78:
EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80:
EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82:
UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84:
UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86:
UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94:
DICÞIONARParteneriatul profesori-e