QUO VADIS?Meseria de pãrinteDiriginta a anunþat o ºedinþã cu pãrinþii, pentru adiscuta despre reuºitele ºi problemele copiilor ºi aidentifica modalitãþi de susþinere a acestora în vedereafinisãrii cu bine a anului de studii. Au venit douã treimidin numãrul total de pãrinþi. De ce nu s-au prezentatceilalþi? Au fost în crizã de timp? Au fost ocupaþi laserviciu? Au considerat cã ºi aºa cunosc situaþiacopilului? Dacã ar fi venit, le-ar fi atras atenþia Scrisoareadeschisã adresatã pãrinþilor, pe care copiii au elaborat-ocu sufletul... Iatã cîteva crîmpeie: Dragi pãrinþi, vãmulþumesc foarte mult cã sînteþi mereu alãturi de mineºi nu mã lãsaþi singurã în momente grele... (Cristina);Vã mulþumesc pentru cã îmi explicaþi ce e bine ºi ce erãu, iar cînd greºesc – mã iertaþi... (Sandu); Mamã ºitatã, vreau sã fim mai mult timp împreunã... (Dorin); Vãmulþumesc pentru cã îmi rãspundeþi cu blîndeþe ºidragoste atunci cînd vã întreb ceva ... (Alexandrina); Mãstrãduiesc sã învãþ bine ca sã vã bucur ºi sã fiþi mîndride mine... (Vasile); Mamã, îmi este tare dor de tine. Vinoacasã, cãci fãrã tine mi-e trist... (Eugen).Nimeni nu ne învaþã meseria de pãrinte. iecare urmeazãaceastã ºcoalã atunci cînd îºi creºte copiii, doar cã dinrespectiva oportunitate unii învaþã mai mult, alþii mai puþin.Pãrinþii sînt diferiþi. Unii nu se împacã cu gîndul cãbãiatul sau fata lor nu este printre primii la învãþãturã, deaceea îi impun un regim de muncã dur, aglomerat cu meditaþiiºi cu frecventarea unor cercuri de muzicã, sport, dans etc.O altã categorie de pãrinþi acordã prea puþinã atenþiecopiilor. Niciodatã nu au timp sã stea de vorbã cu ei. Seintereseazã numai dacã au mîncat, ºi-au fãcut temele ºice note au luat la ºcoalã. Preocupãrile, problemele,gîndurile copilului le rãmîn, de cele mai multe ori, strãine.Nu rareori atestãm situaþii cînd între pãrinþi se iscãneînþelegeri ºi conflicte care le consumã toate resurselede bunãtate, bunãvoinþã ºi afectivitate, resurse ce artrebui sã se reverse asupra copilului. El are nevoie de orelaþie bunã, armonioasã cu fiecare pãrinte, dar ºi de orelaþie de parteneriat între pãrinþi.Sînt incalificabile cazurile cînd pãrinþii dau dovadã derigiditate excesivã ºi brutalitate, folosesc interdicþii ºiprivaþiuni de tot felul, administreazã pedepse care ºtirbescdemnitatea copilului sau – ºi mai grav – aplicã violenþafizicã. În rezultat, se produce o distanþare afectivã apãrinþilor de copii ºi o înstrãinare a copiilor de pãrinþi;acest fapt îi face pe copii mai vulnerabili, mai fragili dinpunct de vedere psihic ºi mai predispuºi la comportamentedeviante.Pentru a-ºi duce existenþa în mod normal, orice omare nevoie de siguranþã, care nu provine numai dinposedarea unor bunuri materiale, ci, mai ales, dincertitudinea cã, în caz de necesitate, cineva îþi va acordaajutor, înþelegere, dragoste, susþinere. Or, cum ar puteaun copil sã trãiascã acest sentiment, dacã nu-ºi simtepãrinþii aproape, dacã aceºtia – prin hiperseveritate,agresivitate, interdicþii neîntemeiate sau indiferenþã – îldeterminã la înstrãinare?În relaþia relaþii pãrinte-copil ne ciocnim ºi cu situaþiide alt gen: copilul este iubit peste mãsurã, astfel încîtdragostea faþã de el se transformã în frica de a nu-l pierde;viaþa din familie îi este dedicatã întru totul, îndeplinindu-iseorice dorinþã sau capriciu; pãrinþii acordã o importanþãmajorã celui mai mic defect al copilului ºi doresc sã facãdin el „opera” lor unicã, uitînd cã a cere cuiva mai multdecît poate da înseamnã a obþine mai puþin decît ar fiputut da. Acest stil de educaþie este în defavoarea copiilor:ei vor deveni nehotãrîþi, timizi, greu adaptabili, egocentriºti,capricioºi, supãrãcioºi; se vor subaprecia ºi vor aveasentimentul de inferioritate, nu vor fi capabili sã ia deciziiºi sã acþioneze de sine stãtãtor în diverse situaþii.André Bergé remarca: „Este curios sã constat cã, deºitoate meseriile pretind o învãþare, existã una care faceexcepþie de la regulã: tocmai acea care pune în joc celemai mari responsabilitãþi – profesiunea de pãrinte...”. Sãîncercãm, în calitate de pãrinþi, sã ne adresãm cîtevaîntrebãri ºi sã reflectãm asupra variantelor de rãspuns.Ce fel de pãrinte sînt pentru copilul meu?Pãrintele-„despot” (critic), care formuleazãpostulate/judecãþi de valoare fãrã putinþa de a fi atacat ºielaboreazã reguli/principii cãrora ceilalþi trebuie sã li sesupunã? Relaþia unui astfel de pãrinte cu copilul sãu estede tipul dominat-dominant ºi nu poate duce decît ladependenþa copilului faþã de adult.Pãrintele-„dãdacã”, cãruia îi place sã fie iubit decopil ºi are tendinþa de a-l proteja, ajuta ºi încuraja în totceea ce face? Un asemenea pãrinte greºeºte printr-uncomportament paternalist, pentru cã fiind foarte interesatde problemele copilului, de teamã sã nu i se întîmple cevaneplãcut, îi acordã prea puþinã independenþã.Pãrintele-„adult”, cel care analizeazã la rece, fãrãemoþii orice situaþie? Este pãrintele care reflecteazã înaintede a acþiona; comparã, verificã ºi hotãrãºte. Un asemeneapãrinte nu ia în seamã componenta afectivã: cele maiacute probleme educative însã provin tocmai din cauza„eroziunii afective” din familie.Dar poate sînt sau ar fi bine sã fiu pãrintele-PÃRINTE? El e cel care construieºte cu multã rãbdarefiinþa umanã, evitînd duritatea excesivã a „despotului”,sentimentalismele exagerate ale „dãdacei” ºi pragmatismulieºit din comun al „adultului”. E un model dupã care secãlãuzeºte copilul, or, se ºtie cã exemplul pãrinþilor estemolipsitor ºi poate avea un rol decisiv în formarea lui demai departe. E cel care înþelege cã rolul sãu în dezvoltareacopilului nu se limiteazã doar la asigurarea unor condiþiiadecvate de creºtere, cã interacþiunea ºi relaþiile afective8
QUO VADIS?sînt esenþiale în formarea acestuia. El foloseºte „putereapãrinteascã” pentru a-l accepta, a-l preþui ºi a-l învãþa pecopil, dar nu pentru a-l domina sau a-l transforma într-unmodel ideal.Cum trebuie sã fie atmosfera în care îmi cresc copilul?Specialiºtii în materie sugereazã mai multe recomandãricare, aplicate în anumite situaþii, ºi-ar demonstrautilitatea: iþi cît se poate de tolerant cu copilul pentru aevita conflictele. Reacþionaþi calm în toate situaþiile fãrãa crea un climat tensionat în familie. Creaþi-i copiluluisentimentul de siguranþã/securitate. Evitaþi ameninþarea,frica, pedeapsa neîntemeiatã. Monitorizaþi-i permanentactivitatea, fãrã ca el sã simtã acest lucru. Observaþi-igreºelile, dar ºi progresele. Apreciaþi-l cu cuvinte de laudãpentru orice realizare. Învãþaþi-l sã înþeleagã ºi sã acceptepedeapsa pe care o meritã. Discutaþi constructiv despreprobleme ºi cãile de soluþionare a acestora. Dialogaþisincer despre reuºitele ºi nereuºitele din sãptãmîna carea trecut. Strãduiþi-vã sã aflaþi care-i sînt planurile/proiectele pentru sãptãmîna viitoare. Plecaþi împreunã înexcursii, la plimbare – aceasta vã va apropia ºi mai mult,vã va lãsa amintiri plãcute pentru toatã viaþa. Petreceþiîmpreunã cît mai mult timp, dar oferiþi-i ºi posibilitatea dea fi singur sau de a comunica cu prietenii.Cum trebuie sã mã comport eu, în calitate de pãrinte?Copilul trebuie tratat cu dragoste ºi respect. Nu-ljigniþi, nu-i rãniþi sensibilitatea, nu-l judecaþi fãrã a ºti exactce s-a întîmplat. iþi exigent, arãtaþi-i unde a greºit ºi argumentaþi-inemulþumirea. Dacã aþi procedat incorect, fiþisincer ºi recunoaºteþi. Copilul va aprecia acest gest.Discutaþi pe diverse teme, explicaþi-i tot ce-l intereseazã.Rãspundeþi cu sinceritate la întrebãrile care vi le pune.Solicitaþi-i sfatul, aceasta îl va face sã se simtã util ºiimportant, îi va dezvolta competenþa de a rezolva de sinestãtãtor diferite situaþii. Încurajaþi-l ºi motivaþi-l sãmunceascã, demonstraþi-i care este valoarea muncii. Nulprotejaþi de unele situaþii de conflict, învãþaþi-l cum sã ledepãºeascã, cum sã-ºi susþinã punctul de vedere dacãdreptatea e de partea lui. Îndemnaþi-l spre culturã.Învãþaþi-l sã înþeleagã valorile fundamentale (adevãrul,binele, frumosul, sacrul, dreptatea).Copilul trãieºte primele experienþe în familie. Cãminulpãrintesc trebuie sã-i fie un sprijin ºi o ancorã moralã.Aici el va creºte ºi îºi va modela puternic personalitatea,curajul de a aborda viaþa. Conteazã, în cele din urmã, nuatît luxurianþa materialã cu care poate fi înconjuratcopilul, ci valorile, cultura – paideia. Întrebat cedespãgubiri cere pentru pierderile materiale suportatela cãderea Megarei, filozoful Stilpo a rãspuns: „Nimic,pentru cã nimeni n-a putut sã-mi ia paideia”, deci culturaºi educaþia.Rodica SOLOVEI,Institutul de ªtiinþe ale EducaþieiCe ia naºtere acolo unde inima întîlneºteraþiunea?Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descopãr cã se învaþã bine cu profesorul care inspirãsimpatie, dar se învaþã, în cele din urmã, bine ºi cu cel rãu, de fricã…M. PredaCum ar fi totuºi corect: sã-i facem pe elevi sã înveþede fricã sau sã ne strãduim sã fim sinceri, binevoitori,toleranþi? Existã un algoritm pe care urmîndu-l am puteapreveni eºecul în relaþia cu elevii? Cum aratã modelulperfect al relaþiei profesor-elev?Rãspunsul la aceste întrebãri este cãutat astãzi nudoar de viitorii sau tinerii profesori. Redefinirea rolului ºilocului profesorului (în contextul reformei educaþionale),importanþa relaþiei profesor-elev în realizarea obiectivelorgenerale ale procesului de învãþãmînt solicitã ºi de lacadrele didactice cu experienþã rezolvarea problemei.Soluþiile pot fi gãsite la interferenþa a trei componente:idealul educaþional, rolul profesorului, principiile ºivalorile profesorului.Teoriile moderne considerã necesarã înlocuireamodelului profesorului „specialist într-un domeniu,curînd depãºit de evoluþiile ºtiinþifice” cu cel alprofesorului-formator, capabil sã se adapteze la nou, sãIdealuleducaþionalPrincipiile, valorileprofesoruluiRolul ºi loculprofesoruluiîn procesuleducaþionalse autoperfecþioneze permanent. Rolul cadrului didacticnu se reduce la transmiterea de cunoºtinþe, iar cel alelevului – de asimilare pasivã a acestora. <strong>Pro</strong>fesorul<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006MESERIA DE PÃRINTE9
- Page 3 and 4: C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7: QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 11 and 12: QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60:
DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62:
EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64:
EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66:
EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68:
EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70:
EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72:
EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74:
EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76:
EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78:
EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80:
EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82:
UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84:
UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86:
UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94:
DICÞIONARParteneriatul profesori-e