RUBICON MANAGERIAL• Distanþa mare între pãrþi le poate oferi unsentiment de securitate, în special dacã una dintreele se simte intimidatã sau chiar ameninþatã.• Atmosferã neoficialã. Apropierea poate fisugeratã prin aranjamentul în stilul uneiconversaþii de salon (eliminarea mesei), în unelesituaþii putem încuraja astfel persoanele sã lasegarda jos ºi sã discute liber.Plasamentul are implicaþii decisive asupra relaþiei,ambianþei ºi puterii de negociere a uneia sau alteiadintre pãrþi. Existã un limbaj al spaþiului care, în funcþiede culturã, situaþie, profesie, individ are diferitesemnificaþii, ca ºi cel verbal. Distanþa dintre parteneri,forma mesei, unghiurile de vizibilitate, înãlþimea ºipoziþia scaunului faþã de masã, decorul, lumina etc. sîntfactori care pot influenþa procesul de negociere pe planpsihologic.a) Varianta clasicã de aºezare este cea în carepartenerii sînt situaþi faþã în faþã. Ea presupuneurmãtoarele aspecte:1. libertate de miºcare;2. observare directã,continuã a partenerului;3. competiþie care stimuleazãofensiva;4. partenerul-gazdã dominãsituaþia.Aceastã dispunere nu este recomandatã atunci cîndse doreºte evitarea conflictului ºi, implicit, în situaþii denegociere.b) Poziþia de cooperare, în care partenerii sînt aºezaþide aceeaºi parte a mesei, are urmãtoarele caracteristici:1. stimuleazã cooperarea,oamenii aºezaþi astfel seceartã mult mai rar;2. partenerul nu poate percepeintegral mesajul transmis de privirea ºimimica colegului;3. denotã o atitudine cordialã între partenerii dediscuþie;4. le creeazã actorilor impresia cã au aceeaºipoziþie faþã de problema discutatã.c) Poziþia de colþ – partenerii se aflã pe cele douã laturiale colþului mesei – este recomandatã înmajoritatea situaþiilor de negociere ºi comportãurmãtoarele caracteristici:1. colþul mesei este obarierã minimã încalea tratativelor;2. le oferã partenerilorposibilitateaobservãrii celuilalt;3. stimuleazã deschiderea;4. induce sentimentul de egalitate a partenerilor.BAABABd) Poziþia independentã, în carepartenerii sînt aºezaþi ladistanþã maximã unul decelãlalt, este rareori adoptatã,deoarece comunicã dezinteresulpentru cooperare.e) Combinaþia tacticã includepoziþia faþã în faþã ºi poziþia decolþ.Modul în care privim poziþionarea participanþilor neoferã posibilitatea folosirii unui instrument util. Estebinevenitã prezenþa unor moderatori care sã aplice tehnicide negociere colaborative ºi sã asigure un echilibru atîtîn ponderea cantitativã ºi calitativã de contribuþie la grup,cît ºi în felul în care anumite roluri sînt negociate ºiasumate de cãtre elevi/studenþi. Din punct de vederedidactic, reconsiderînd tehnica negocierii din perspectivastilului de comunicare, propunem profesorului unelesugestii de utilizare a acesteia în diferite situaþiieducaþionale. În aceastã ordine de idei, este importantsã fie urmãrite cîteva caracteristici proprii unei negocierieficiente:• Intraþi în negociere fiind orientat spre reuºitaambelor pãrþi.• Porniþi de la premisa ipotezei optimiste, considerîndcã persoana cu care trataþi este de bunãcredinþã.Menþineþi-vã aceastã încredere cît esteposibil.• În cazul suspiciunii de negociere trucatã,atenþionaþi de la început: „Vreau sã ºtiu regulilejocului. Încercãm sã ajungem la un acord cît mairepede ºi cu cît mai puþin efort. Sau ne jucãm dea«negociatul dur», unde cîºtigã cel ce seîncãpãþîneazã mai tare?”.• Stabiliþi un termen chiar de la debutul ºedinþei:„Vom ajunge la un acord reciproc cel mult în «n»ore/minute”.• iþi asertiv, fiþi sigur de ceea ce vreþi. Nu ezitaþi sãcereþi. Nu uitaþi cã niciodatã nu veþi obþine maimult decît aþi cerut ºi cã nu este dezonorant sãceri într-o negociere. La rîndul dvs., fiþi pregãtitsã plãtiþi pentru a obþine.• Concentraþi-vã asupra cerinþelor (nevoilor reale),nu asupra poziþiilor afiºate ºi a personalitãþilor.Pentru aceasta, încercaþi sã vã daþi seama de cedoreºte celãlalt ceea ce se solicitã.• aceþi-l pe celãlalt sã vorbeascã mai mult decîtvorbiþi dvs.• Cãutaþi „monede de schimb”: oferiþi ceva fãrãimportanþã pentru dvs. în schimbul a cevavaloros.BBAA<strong>36</strong>NEGOCIEREA – DIMENSIUNE ESENÞIALà A COMUNICÃRII DIDACTICE
RUBICON MANAGERIAL• aceþi negocieri pe termen lung. Nu aveþi interesulsã reluaþi negocierile prea curînd.• Cînd intraþi în impas:1. aduceþi în discuþie date noi;2. stabiliþi o pauzã; nu ezitaþi. A cere o amînarenu este un semn de slãbiciune, ci o posibilitatede a veni cu forþe noi. Anunþaþi cã sînteþi înimpas ºi cã ambele pãrþi au nevoie sã se maigîndeascã;3. situaþi-vã pe o poziþie fermã: „Dacã vãconvine, bine, dacã nu...” sau faceþi o concesiefinalã, întrebînd care ar fi cerinþa ce ar duce laîncheierea negocierii. Nu faceþi concesii fãrãa primi ceva în schimb.• Atenþie la limbajul verbal:– cuvintele „magice” într-o negociere sînt celesimple, precise, pozitive;– propoziþiile: scurte ºi enunþate cu o anumitãpauzã între ele, pentru a-i permite asultãtoruluisã le asimileze ºi/sau sã intervinã, dacãdoreºte;– nu folosiþi expresii triviale, porecle ºi termenipeiorativi, ticuri verbale („ªtii?”, „OK”,„Deci”); expresii de argou;– utilizaþi jargonul (limbaj utilizat de o categoriesocialã ºi/sau profesionali), dar cu decenþã,pentru a fi înþeles; acesta vã conferã prestanþãºi credibilitate;– pauzele sînt indicate pentru a sublinia ideeaprecedentã. Pauzele prea lungi însã obosescºi iritã.• În încheiere:– dacã aþi reuºit ºi aþi dobîndit mai multe avantajedecît partea adversã, permiteþi-i sã-ºi pãstrezedemnitatea. Urmeazã sã gãsiþi o soluþie pentrua salva aparenþele: de exemplu, acordîndu-i oconcesie finalã. Aceasta “îndulceºte” situaþia;– indiferent de rezultat, mulþumiþi-i persoaneirespective cã v-a ascultat. Dacã aþi obþinutceea ce doreaþi, exprimaþi-vã asigurarea cã eava fi mulþumitã de rezultate.Observãm deci cã negocierea posedã posibilitãþiextinse de utilizare ºi ca metodã didacticã, în sensulsporirii eficienþei procesului de predare-învãþare cît ºi încel de colaborare cu colegii.REERINÞE BIBLIOGRAICE:1. Atkinson, G., The effective Negotiator, Londra,Queso Research Publication, 1975.2. Pãniºoarã, I.-O., Comunicare eficientã: metodede interacþiune educaþionalã, Editura Polirom,Iaºi, 2003.3. Thomas, K., I Kilmann, R., Conflict ModeInstrument, Tuxedo, NY: XIMCOM Inc., 1974.Recenzenþi:dr. hab., prof. univ., acad. Nicolae BUCUNdr., conf. univ. Angela CALANCEA<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006NEGOCIEREA – DIMENSIUNE ESENÞIALà A COMUNICÃRII DIDACTICE<strong>37</strong>
- Page 3 and 4: C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8: QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10: QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12: QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94:
DICÞIONARParteneriatul profesori-e