EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÃDiriginta a încercat ºi a izbutit, în mare parte, sãschimbe atitudinea elevilor faþã de copiii cu disabilitãþide la grãdiniþa din orãºel, pe care i-au vizitat, le-au acordatatenþie ºi tratament uman egal, le-au oferit cadouri.Ulterior, dna învãþãtoare a desfãºurat o orã educativã peacest subiect al diferenþelor, pentru a analiza ºi evaluaîmpreunã cu elevii propriile manifestãri atitudinalcomportamentalefaþã de „alþii”, mai suferinzi ºi, de obicei,excluºi de societate. Cîteva secvenþe ale activitãþii sîntoriginale ºi sugestive, pentru a fi citate:• Jocul Criza de drepturi (Elevii sînt aºezaþi pescaune pe cerc. Cîþiva dintre ei vor avea ochii,mîinile, picioarele legate, imitînd, astfel, copiii cudisabilitãþi. Li se propune sã segmenteze încuvinte propoziþia Toþi/copiii/au/drepturi/egale.La fiecare cuvînt pronunþat, elevii ce l-ausegmentat trebuie sã-ºi schimbe locul. Lacuvintele Criza de drepturi toþi îºi schimbãlocurile). Dupã joc, elevilor li se propune sãrãspundã la urmãtoarele întrebãri: Ce aþi observatneobiºnuit în timpul jocului?; Cum v-aþi simþit?;Aþi avut nevoie de ajutor?; De ce nimeni nu v-aajutat?; Cine dintre copii nu s-a putut miºca?;Ce drepturi s-au respectat?• Analiza desenului Toleranþa/Intoleranþa, redatprin culori calde ºi reci, dupã algoritmul:– Ce observi în desen?– Care parte îþi place? Motiveazã-þi alegerea.– Ce sentimente îþi trezesc norii negri?– La ce ne pot aduce asemenea trãiri?– Prin ce culori este redatã Toleranþa?– Ce sentimente îþi trezesc culorile calde?– La ce fapte ne îndeamnã aceste culori?– Dacã aþi fi muzicieni, prin ce sunete aþi redatoleranþa/intoleranþa? Imitaþi.• Analiza imaginilor de mai jos dupã ghidul deînvãþare:– Cu ce problemã se confruntã persoanele dinimagine?– Compune un mesaj care sã conþinã trei sfaturipentru persoanele date.– Cu ce i-ai ajuta pe cei din imagine?– Exprimã-þi sentimentele faþã de cei dinimagine.Vom reproduce unele secvenþe din rãspunsurilecopiilor din cl. a III-a: „Sã nu le fie teamã cã îi vom obijdui,sã nu-ºi piardã speranþa. Noi ne vom juca cu ei; Dragãcopile, te rog sã nu atragi atenþie celor care rîd de tine. Sãºtii cã nu eºti diferit de noi ºi ai aceleaºi drepturi. Eu te-aºajuta sã treci strada, aº organiza jocuri la care ai putea ºitu sã participi. Nu conteazã ce problemã ai. Eºti om catoþi oamenii. Nu fi trist, sã ºtii cã te iubim.... Sã fii atent ºisã ai grijã de tine. Aº veni în vizitã la tine ca sã discutãm;Nu fi trist, fii vesel, crede în Dumnezeu. Voi veni în vizitãsã mã joc cu tine, sã-þi aduc cadouri”.• Situaþie de problemã: Ai accepta un copil cudisabilitãþi în clasa ta? Cum crezi, un învãþãtorar accepta sã aibã un copil cu disabilitãþi saucopii intoleranþi?• Scriere liberã: „Sînt fericit pentru...E dureros sãfii...”.<strong>Pro</strong>fesorii s-au axat la orele de dirigenþie în special peteme care vizeazã relaþiile interpersonale (elev-elev/i; elevprofesor/i;elev-pãrinte/þi), definirea eului, tolerant sauintolerant, în raport cu ceilalþi sau cu natura, stabilireavalorilor, stimularea coeziunii de grup ºi a respectuluireciproc, cunoaºterea reciprocã. Subiectele analizate peaceastã dimensiune complexã a tolerabilului ºiintolerabilului au fost: Cultura toleranþei în familie;Toleranþã profesor-elev; Idealul vieþii: capriciu saunevoie; Toleranþa – factor important în dezvoltareapersonalitãþii elevului; Toleranþa – calea spre pace;Semnificaþia noþiunii de toleranþã.Depãºind cadrul teoretic al subiectului abordat –dupã unii profesori în vogã, deºi neînþeles pe deplin detoþi agenþii învãþãrii – îndemnul nostru este sã neapropiem de el cu grijã ºi responsabilitate, ghidîndu-neîn activitatea noastrã pedagogicã de cultivareapermanentã a dimensiunilor ºi manifestãrilor multiple aletoleranþei. Efortul nostru conjugat sã se regãseascã înatitudinea civicã activã a elevului de astãzi – maturul demîine, care nu va accepta comportamente ce lezeazãdrepturile lui sau ale grupului comunitar, etnic, religiospe care-l reprezintã, nu va trece cu indiferenþã ºi nepãsareprin viaþã în general, ci va fi dispus spre ceea ceînglobeazã conceptul – atît de vehiculat în ultimul timp –de toleranþã:AcceptareComunicareResponsabilitateBunãtateÎnþelegereAmabilitateÎncredereIndulgenþãPace80TOLERANÞA CA VALOARE PERSONALà ªI INTERPERSONALà (VALORIICAREA PROIECTELOR DIDACTICE)
UN VIITOR PENTRU IECARE<strong>Pro</strong>iectul “Un viitor pentrucopiii noºtri”CONTEXTIdeea iniþierii proiectului Un viitor pentru copiiinoºtri aparþine echipei Centrului Educaþional <strong>Pro</strong><strong>Didactica</strong> (CEPD). iind prompþi ºi receptivi la nevoile dineducaþie, nu am putut trece cu vederea apariþia unuinumãr mare de copii proveniþi din mediul familiilordezintegrate*. În contextul problemelor actuale din republicanoastrã, aceºti copii ar putea constitui un nou grupde risc.Drept imbold pentru elaborarea proiectului, fiindtotodatã ºi o excelentã ocazie pentru asigurarea uneicontinuitãþi reale în vederea abordãrii acestei probleme,a servit conferinþa Dezvoltarea psihologicã a copiilordin familiile dezintegrate din Republica Moldova,organizatã de cãtre CEPD în septembrie 2004, în cadrulcãreia s-au discutat mai multe aspecte: Cine sînt aceºticopii? Cu ce se ocupã? Cine se aflã în preajma lor? Cumse simt în situaþia în care se aflã? Ce-ºi doresc ei? etc.Recomandãrile Conferinþei au vizat instituþii ºipersoane împuternicite sã contribuie la schimbareasituaþiei acestor copii spre mai bine.<strong>Pro</strong>iectul Un viitor pentru copiii noºtri, elaborat înprimul trimestru al anului 2005, reprezintã contribuþiaCentrului la abordarea constructivã a unei realitãþi dureîn care s-a pomenit un numãr mare de copii.Implementarea <strong>Pro</strong>iectului este sprijinitã financiar deRE: INE OSI - Resourcing Education: und for Innovationsand Networking. Open Society Institute/Resursepentru Educaþie: ondul pentru Inovaþii ºi Dezvoltare deReþele. Institutul pentru o Societate Deschisã.SCOPUL PROIECTULUI<strong>Pro</strong>iectul are scopul de a contribui la dezvoltareaabilitãþilor de inserþie socialã ale copiilor aflaþi îndificultate, în special ale celor din familiile dezintegrate.OBIECTIVELE PROIECTULUI• Informarea/sensibilizarea comunitãþii asupraproblemei apariþiei unui nou grup de risc – copiiidin familiile dezintegrate;• dezvoltarea competenþelor profesionale ale specialiºtilordin diverse organizaþii (educaþionale,comunitare, nonguvernamentale) care lucreazã cuaceºti copii în mod nemijlocit;• elaborarea unor materiale-suport în sprijinulrespectivilor specialiºti;• diseminarea materialelor elaborate comunitãþilorinteresate (editarea materialelor în limba românã,plasarea acestora pe Internet în limbile românã,englezã ºi rusã).* Termenul familii dezintegrate se referã la familiile încare un pãrinte sau ambii pãrinþi sînt plecaþi la muncã pestehotare. Experþii independenþi susþin cã numãrul moldoveniloraflaþi în aceastã situaþie variazã între 600.000 ºi 1.000.000de persoane. Datele oficiale ale Ministerului Educaþieimenþioneazã cifra de 24.000 de copii singuri (4% din numãrultotal de elevi), numãrul real fiind, cu siguranþã, mult mai mare.81
- Page 3 and 4:
C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8:
QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10:
QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12:
QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14:
EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16:
EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18:
EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20:
EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22:
EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24:
EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26:
EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28:
EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94: DICÞIONARParteneriatul profesori-e