EXERCITO, ERGO SUMActivitatea de cercetare creativã la lecþiilede istorieActualmente, scopurile educaþiei istorice în ºcoalãsînt revãzute, accentul fiind deplasat de pe însuºireaconþinuturilor spre dezvoltarea personalitãþii elevilor princunoaºterea trecutului, familiarizarea cu realizãrile culturiiuniversale ºi formarea competenþelor sociale. Studiereaistoriei înseamnã nu numai memorarea faptelor, dar ºiasimilarea valorilor diferitelor epoci, reconstruirea evenimentelordin trecut, înþelegerea acþiunilor ºi atitudinilorunei personalitãþi istorice. O asemenea abordarepresupune organizarea instruirii astfel încît elevii singurisã formuleze întrebãri ºi sã caute rãspunsuri, metodeleutilizate focusîndu-se nu pe ce, dar pe cum trebuie destudiat. În aºa mod, elevul nu numai aplicã cunoºtinþeleanterioare, dar învaþã sã acumuleze altele noi; el gîndeºte.Cum îl putem face pe elev sã înveþe fãrã ajutorulnostru? Acest aspect mã preocupã deja de 20 de ani.Deseori îmi revin în memorie cuvintele unei mame: „Nueste adevãrat cã astãzi copiii nu pot învãþa. Ei nu ºtiu cumsã înveþe, adicã nu ºtiu sã se autoinstruiascã”. Într-uncolectiv în care elevii ºtiu sã înveþe eforturile vor fiorientate spre cercetarea aprofundatã a materialului,coeficientul reuºitei fiind mult mai mare.În acest context, profesorii trebuie sã þinã cont, înprimul rînd, de particularitãþile de dezvoltare ale copiilor.L.Vîgotsky afirma: “Un grãdinar care va aprecia starealivezii sale numai dupã recolta obþinutã, neluînd în considerareºi pomii în creºtere, va greºi. Astfel ºi psihologul,evaluînd gradul de dezvoltare al unei persoane, trebuiesã ia în calcul nu numai calitãþile formate, ci ºi cele înformare, nu numai nivelul la zi, ci ºi perspectivele dedezvoltare”, adicã nu trebuie sã ne limitãm doar la a stabilinivelul actual al cunoºtinþelor, abilitãþilor ºi competenþelorelevilor, ci ºi sã identificãm diapazonul evoluþiei lor, adicãsã le determinãm potenþialul. Este important a demarcaaceastã „zonã”, dar ºi a o activiza, a o alimenta în permanenþã.”Instruirea este eficientã doar atunci cînd precededezvoltarea ºi nu-ºi are rostul dacã nu constituie unimbold spre evoluþie, izvorul apariþiei noului”, susþineL.Vîgotsky.Pentru a-i conferi instruirii asemenea valenþe trebuiesã-l facem pe copil sã gîndeascã, în primul rînd, prinintermediul unor situaþii-problemã. Încercînd sã înþeleagãceva, omul începe sã reflecteze; adicã procesul de gîndireeste impulsionat întotdeauna de o problemã sau întrebare.<strong>Pro</strong>blema este o sarcinã teoreticã sau practicã complexãce urmeazã a fi rezolvatã, cercetatã. Sarcina didacticã presupunenu o simplã revizuire a anumitor fapte ºtiinþifice,ci cultivã abilitatea de a le „gãsi” de sine stãtãtor. Majoritateasarcinilor ce reclamã studiul individual constituiesituaþii-problemã. De aceea, la baza activitãþii de investigareeste pusã instruirea problematizatã. Dupã I. Lerner,“instruirea problematizatã reprezintã o modalitate deînvãþare care angajeazã elevii în procesul de rezolvare aproblemelor sau a situaþiilor-problemã elaborate în bazaconþinuturilor studiate”.Pentru a crea o situaþie-problemã este necesar a utilizamomentele contradictorii ale materialului asimilat sau aselecta un document ce implicã procedura de investigare,sau a prezenta mai multe opinii privind unul ºi acelaºiaspect. Elevii trebuie sã aplice cunoºtinþele ºicompetenþele formate ºi, reieºind din faptele expuse, sãgãseascã în mod individual soluþia. În acest caz, învãþareanu este o activitate pasivã, ci un proces de cunoaºtereactiv. Tinzînd sã rezolve situaþia-problemã, ei îºi vormanifesta capacitãþile intelectuale ºi abilitãþile decercetare. Pentru a gãsi un rãspuns trebuie sã gîndeºti,sã operezi uºor cu materialul factologic.Sã examinãm în continuare cîteva modalitãþi deaprofundare a cunoºtinþelor pe baza unor exempleconcrete. Întrebãrile constituie un element fundamentalîn predarea istoriei ºi pot fi folosite la orice etapã a lecþieiºi în diverse scopuri: recapitularea materialului; evaluareaunor capacitãþi; exprimarea atitudinii faþã de un evenimentsau personalitate istoricã; declanºarea discuþiilor etc.Acestea stimuleazã activitatea mintalã; dezvoltã memoria,imaginaþia, vocabularul. Întrebãrile analitice ne ajutã sãînþelegem esenþa evenimentelor ºi fenomenelor istorice.De exemplu, în cl. a VI-a, la tema “Înfiinþarea statuluifranc”, va fi propus urmãtorul bloc de întrebãri:“Amintiþi-vã de legile statului babilonian ºi de legiledraconice din Atena. De ce acestea au instituit cele maidrastice pedepse? Comparaþi-le cu legile francilor. Ale cuiinterese slujeau? Numiþi afinitãþile dintre legile statelordin epoca anticã ºi legile francilor. Care este atitudineavoastrã faþã de respectivele legi (sînt echitabile,inechitabile). Argumentaþi.”.La elaborarea blocului de întrebãri se va þine cont dedouã aspecte: 1. fiecare întrebare nouã va fi o continuarelogicã a celor precedente; 2. toate întrebãrile ºirãspunsurile trebuie sã contribuie, în cele din urmã, lasoluþionarea problemei, adicã sã constituie o parte asarcinii. În aºa mod ia naºtere discuþia euristicã. Deexemplu, în cl. a V-a, la tema “Resursele naturale ale Aticii”,pot fi adresate urmãtoarele întrebãri: “Enumeraþiîndeletnicirile populaþiei din localitãþile muntoase sau decîmpie. Cum se reflectã situarea localitãþii în vecinãtateamãrilor asupra îndeletnicirilor? Ce produse comercializaulocuitorii Aticii? Ce produse cumpãrau?”. Studiindprocesul de pauperizare a þãranilor, pot fi utilizateurmãtoarele întrebãri: “Unde se aflau cele mai bune64
EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãmînt? Cui aparþineau ele? De ce þãranul, caremuncea din greu, nu-ºi putea hrãni familia? Cui i se adresadupã ajutor? Oare întotdeauna putea întoarce datoria latimp? Cu ce dificultãþi se confrunta?”. Realizînd acestesarcini, elevii fac conexiuni între resursele naturale ºiîndeletnicirile localnicilor, urmãresc schimbãrile înprocesul de producþie ºi relaþiile economice.Una dintre întrebãri poate fi axa întregii lecþii. Deexemplu, în cl. a VIII-a, la tema “Desfiinþarea iobãgiei înRusia”, întrebarea cheie va fi: “De ce eliberarea þãranilora generat un val de nemulþumire?”. Rãspunsul care agenerat o situaþie-problemã va fi gãsit cu ajutorul unorîntrebãri suplimentare.Un aspect important îl reprezintã ºi formulareaîntrebãrilor de cãtre elevi, ceea ce activizeazã ºi dezvoltãgîndirea logicã, creativitatea, memoria.Pe parcursul studierii istoriei facem cunoºtinþã cudocumente ce reflectã diverse evenimente ºi fapte, ceeace ne ajutã sã înþelegem mai bine epoca, sã-i simþim suflul.Lucrînd cu sursele istorice autentice, dezvoltãm capacitateaelevilor de a opera cu terminologia de specialitate;favorizãm însuºirea conºtientã ºi nu mecanicã amaterialului; contribuim la perfecþionarea abilitãþilor deautoinstruire. Iniþial, în clasele mici, accentul se pune pesarcini cu caracter reproductiv. De exemplu, cl. a V-a, tema“Religia la geto-daci”, sursa: “Istoria” de Herodot (Cartea4, fragmentul 94).1. Citiþi titlul documentului.2. Cine este autorul lui?3. Ce ºtiþi despre acest autor? (Un enunþ).4. Numiþi divinitatea supremã a geto-dacilor.5. Ce pãrere aveþi despre ritualurile geto-dacilor?Argumentaþi.6. Continuaþi definiþia: “Credinþa în mai multedivinitãþi este…”.De regulã, mulþi elevi reuºesc sã realizeze asemeneasarcini fãrã mare efort. Chiar ºi cei mai slabi izbutesc sã leîndeplineascã parþial. Pe parcurs, o datã cu aprofundareacunoºtinþelor ºi dezvoltarea anumitor competenþe, sîntpropuse sarcini cu un grad de dificultate mai înalt. Deexemplu, cl. a VII-a, tema “Rãzboaiele lui Napoleon înEuropa”, sursa: “Soldatul Imperiului” de Henry Bidou.1. Ce eveniment este descris în aceastã sursã?2. Cînd a avut loc? (Anul).3. Marcheazã-l pe axa cronologicã a evenimentelor.4. Numeºte bãtãlia principalã.5. De ce victorioasa “mare armatã” a lui Napoleon apierdut lupta, transformîndu-se într-un “deta-ºament de prizonieri”?Documentul nu este inserat în manual, de aceea poatefi utilizat ºi la lecþia de recapitulare cu tema “ranþa în sec.XVII-XIX”. Dat fiind faptul cã elevii vor posedacunoºtinþe mult mai ample despre subiectul abordat, eivor reveni asupra anumitor aspecte ºi le vor interpretadin altã perspectivã. Pentru a rãspunde la întrebarea nr.5, elevii vor examina unul din tablourile pictorului rusV. Vereºciaghin despre rãzboiul din 1812 care, de obicei,au un efect surprinzãtor asupra lor. Atît documentul cîtºi tabloul îi fac sã reflecteze. Personajul central al istorieieste Omul, deoarece anume el este creatorul Istoriei.Trecutul ne familiarizeazã cu experienþa unor oameni care,asemeni nouã, trãiau clipe de afirmare ºi incertitudine,comiteau greºeli, se bucurau de realizãrile lor, crezînd ºitinzînd spre un viitor mai bun. Studiind evenimenteleistorice, cultivîndu-le elevilor calitãþi morale ºi activismulcivic, îi ajutãm sã înþeleagã rolul personalitãþilor istorice,dar ºi al omului simplu într-o epocã, spiritul acestei epoci.ormarea viziunii despre o personalitate istoricã poate fiiniþiatã cu întrebãri de genul: „Unde a trãit? În ce domeniua activat? Prin ce s-a remarcat?”. Treptat trecem laîntrebãri tip problemã: „De ce calitãþi a dat dovadã aceastãpersonalitate? Cum aþi fi acþionat voi în astfel decircumstanþe? Poate fi calificatã respectiva faptã dreptun act de eroism? Argumentaþi.”. Pe parcursul discuþiiloreste binevenitã utilizarea materialelor ilustrative (tablourietc.), ceea ce permite a afla ºi atitudinea pictorului faþãde personalitatea istoricã vizatã. Reþineþi: pe elevi îiintereseazã nu atît trecutul în sine cît ceea ce este peren:valorile moºtenite ºi însemnãtatea lor. De exemplu, în cl.a VII-a, pentru a trezi admiraþia ºi compasiunea faþã desoþiile decembriºtilor, care ºi-au urmat soþii benevol în exil,vom citi un fragment din amintirile M. Volkonskaia: “Laînceput credeam cã vom scãpa de surghiun peste 5 ani.Pe urmã îmi tot spuneam cã peste 10 ani, apoi peste 15.Dar dupã 25 de ani am încetat sã mai sper. Îl rugam peDumnezeu un singur lucru: sã-i scape de Siberia pe copiiimei. În Cita am primit vestea despre moartea lui Nicolai,primul meu copil, rãmas la Petersburg… Peste un an amaflat despre sfîrºitul tatãlui meu, ceea ce m-a zguduit întratîtîncît mi s-a pãrut cã s-a prãbuºit cerul peste mine. M-am îmbolnãvit…”. Dupã un schimb de impresii veþiaccentua faptul cã multe soþii nu ºi-au urmat bãrbaþii înexil. Ulterior veþi adresa urmãtoarele întrebãri: “Ce pãrereaveþi despre alegerea fãcutã de soþiile decembriºtilor?Cum aþi fi procedat în locul lor?”.Pentru a percepe mai bine anumite evenimente, veþiprezenta elevilor din cl. a IX-a un fragment ce descrieîmprejurãrile în care a fost asasinat Nicolae Iorga. “Presade la Bucureºti a dezlãnþuit împotriva savantului ocampanie defãimãtoare. Cei care l-au vãzut în acele ziletriste pentru noi toþi afirmau cã profesorul era deprimat.În cîteva sãptãmîni a cãrunþit definitiv. Apropiaþii lui,terorizaþi ºi ei, îl implorau sã plece peste hotare pînã sevor limpezi apele. Ce bine ar fi fost dacã îi asculta. Dar arefuzat, considerînd cã acest pas, într-un moment atît degreu pentru þara sa, va fi interpretat ca un act deslãbiciune, de trãdare“. Dupã lectura fragmentului adresaþiurmãtoarele întrebãri: “Care este atitudinea voastrã faþãde regimul Antonescu? De ce N.Iorga a fost asasinat delegionari? Poate fi considerat marele om politic un<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006ACTIVITATEA DE CERCETARE CREATIVÃ LA LECÞIILE DE ISTORIE65
- Page 3 and 4:
C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6:
QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8:
QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10:
QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12:
QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27 and 28: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 29 and 30: EX CATHEDRA- evaluarea autenticã r
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80: EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82: UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84: UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86: UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94: DICÞIONARParteneriatul profesori-e