EX CATHEDRApentru o muncã de calitate ºi sã le comunice elevilor.Astfel, ei se implicã mai mult în instruirea elevilor, oferãfeedback pentru a-i ajuta sã respecte acele criterii. Eleviifamiliarizaþi cu practica evaluãrii autentice vor interiorizastandardele ºi îºi vor face un obicei din a reflecta asupraactivitãþii desfãºurate.În aceastã ordine de idei, Tanner D. (2001); Betlak(1992); Darling-Hammond, Ancess, and alk (1995);Newmann and Archbald (1992); Reckase (1995)sugereazã cã, pentru a-ºi menþine autenticitatea,evaluarea trebuie sã se realizeze conform:a) standardelor bazate pe criterii clare de apreciere;b) multiplilor indicatori ai calitãþii.Grant Wiggins (1998) evidenþiazã ºase caracteristiciale evaluãrii autentice:1. Evaluarea este realistã; ea reflectã modalitatea încare informaþiile ºi deprinderile pot fi folosite în„viaþa realã”.2. Evaluarea implicã judecatã ºi inovaþie; ea estefundamentatã pe rezolvarea problemelornestructurate (cu mai multe rãspunsuri corecte)ºi cere elevilor sã argumenteze alegerea.3. Evaluarea îi solicitã elevului sã „realizeze”subiectul astfel încît sã treacã prin proceduriletipice pentru disciplina de studiu.4. Evaluarea este efectuatã în situaþii cît maiapropiate de contextele în care sînt folositedeprinderile asociate.5. Evaluarea solicitã elevilor sã demonstreze un setvariat de deprinderi.6. Evaluarea permite oferirea de feedback ºi ºanserepetate de a rezolva problema vizatã.Istrate O. (2004) identificã caracteristicile definitoriiale evaluãrii autentice:– relevanþa sarcinilor de evaluare a performanþelorºcolare ºi punerea elevilor în situaþii asemãnãtoarecelor din viaþa realã: efectueazã experimente, numemoreazã informaþii; rezolvã probleme concretede viaþã, reflecteazã asupra celor învãþate, îºiexprimã stilul de învãþare, aptitudinile, interesele,îºi dezvoltã anumite competenþe;– surprinderea aspectelor esenþiale prin criterii clarede evaluare ºi asigurarea unitãþii cunoaºterii,conform premisei “întregul este mai importantdecît partea”;– dezvoltarea capacitãþii de autoevaluare: elevii îºianalizeazã rezultatele, le comparã, îºi revizuiescstrategia de învãþare;– conºtinetizarea de cãtre elevi a faptului cã însãºimunca lor este importantã, nu doar rezultatelefinale.Asemãnãri ºi deosebiri dintre evaluarea autenticãºi evaluarea tradiþionalãMulþi specialiºti în educaþie au criticat testele tip grilã,deoarece acestea nu mãsoarã aspecte importante ºi nuevalueazã adecvat competenþele elevilor, ci doarcapacitãþile de memorare, recunoaºtere ºi rezolvare deprobleme. De asemenea, testele au valoare diagnosticãredusã – nu explicã de ce elevii au ajuns la anumiteperformanþe. Un studiu realizat de Centrul Naþional deCercetãri din Statele Unite ale Americii a demonstrat cãnumai 5-10% dintre elevii cu rezultate bune la testelestandardizate pot argumenta rãspunsurile pe care le-auselectat/formulat.Mueller J. (2006) comparã evaluarea tradiþionalã cuevaluarea autenticã pornind de la teza cã în cazul oricãreievaluãri misiunea ºcolii constã în a forma cetãþenicompetenþi. Astfel, ET se fundamenteazã pe urmãtoareleafirmaþii:• Misiunea ºcolii este sã formeze cetãþeni↑competenþi.• Pentru a fi un cetãþean competent, individultrebuie sã posede un anumit set de cunoºtinþe ºi↑deprinderi.• Din aceste considerente, ºcoala trebuie sã predearespectivele cunoºtinþe ºi deprinderi.↑• Identificarea reuºitei presupune ca ºcoala sãtesteze elevii pentru a vedea dacã ei au însuºitcunoºtinþele ºi deprinderile vizate.În modelul ET, curriculumul determinã evaluarea.Evaluarea autenticã porneºte de la urmãtoarele teze:• Misiunea ºcolii este sã formeze cetãþeni↑competenþi.• Pentru a fi un cetãþean competent, individultrebuie sã fie capabil sã îndeplineascã sarcinisemnificative în viaþã.↑• Din aceste considerente, ºcoala trebuie sã înveþeelevii sã realizeze eficient sarcini dupã absolvire.↑• Pentru a determina reuºita, ºcoala trebuie sãreclame îndeplinirea unor sarcini semnificativecare consunã cu provocãrile vieþii reale, cu scopulde a vedea dacã elevii demonstreazã abilitãþilenecesare.În modelul EA, evaluarea influenþeazã curriculumul.Grant Wiggins (1990) încearcã sã clarifice ce înseamnã„autenticitatea” printr-o analizã comparativã:– evaluarea autenticã cere de la elev sã fie apt aîndeplini diferite sarcini folosind cunoºtinþeleînsuºite. Testele tradiþionale scot în evidenþã doarfaptul cã acesta poate recunoaºte, îºi poate amintisau „insera” ceea ce a învãþat, în afara oricãruicontext. De exemplu, este problematic sã apreciemabilitatea de a conduce automobilul doar în bazatestelor scrise;28SPRE O EVALUARE AUTENTICÃ
EX CATHEDRA– evaluarea autenticã relevã dacã elevul poateformula rãspunsuri, soluþii argumentate, binestructurate. Testele convenþionale solicitã doarselectarea sau scrierea rãspunsului corect, nu ºijustificarea alegerii fãcute.Evaluarea autenticã completeazã evaluareatradiþionalãDeºi evaluarea tradiþionalã (avîndu-se în vederetestele cu cîteva variante de rãspuns) este criticatãvehement de cãtre adepþii evaluãrii autentice, totuºi eirecunosc cã profesorul nu trebuie sã aleagã doar unadintre aceste forme. olosirea raþionalã a ambelor formede apreciere este varianta optimã. De exemplu, dacã ar fisã selectãm din doi ºoferi unul – primul a reuºit la probade conducere, dar a picat testul scris; al doilea a picatproba de conducere, dar a reuºit la testul scris –probabilcã majoritatea l-ar alege pe primul. Dar, în general, amprefera un ºofer care a susþinut ambele probe – arecunoºtinþele necesare (poate fi evaluat în mod tradiþional)ºi este capabil sã le aplice într-un context real (poate fidemonstrat prin evaluare autenticã).Definirea atributelor evaluãrii tradiþionale ºievaluãrii autenticeAltã cale de a face o distincþie între ET ºi EA estedeterminarea atributelor (Mueller J., 2006).Tradiþional ______________________AutenticSelectareaÎndeplinirearãspunsului _______________________ sarciniiMediul artificialViaþa(inventat)__________________________ realãAmintirea/Construirea/recunoaºterea____________________ AplicareaStructuratStructuratde profesor ________________________de elevEvidenþãEvidenþãindirectã __________________________directãDe la selectarea rãspunsului spre îndeplinireasarcinii: în cadrul evaluãrii tradiþionale elevilor li sepropun cîteva variante (de exemplu: a,b,c, sau d; fals sauadevãrat), aceºtia fiind rugaþi sã aleagã un rãspuns.Evaluarea autenticã însã le cere sã demonstrezeînþelegerea prin îndeplinirea unei sarcini complexe.De la artificial (inventat) la viaþa realã: în afaraºcolii, elevului rareori i se propune sã aleagã o variantãdin patru pentru a-ºi demonstra eficienþa. De regulã, înviaþã, ca ºi în evaluarea autenticã, i se solicitã sã-ºidemonstreze eficienþa prin realizarea unor lucruriconcrete.De la reproducere/recunoaºtere la construire/aplicare: evaluarea tradiþionalã bine conceputã (deexemplu, testele ºi întrebãrile de control) poate constatadacã elevii au însuºit sau nu un set de cunoºtinþe. Încadrul evaluãrii autentice, testele reprezintã o bunãcompletare a portofoliului de apreciere al profesorului.Mai mult, în viaþã deseori ni se cere sã ne aducem amintesau sã recunoaºtem fapte, idei; în acest sens, testele sîntîntr-un fel autentice. Dar demonstrarea memoriei ºirecunoaºterii în cazul testelor relevã insuficient ceea cecunoaºte ºi poate face elevul pentru a realiza un produs.Evaluarea autenticã implicã analiza, sintetizarea ºiaplicarea celor învãþate în mod substanþial ºi crearea denoi semnificaþii în procesul de instruire.De la structurat de profesor la structurat de elev:evaluarea autenticã permite elevului sã aleagã singursubiectul. Evident, evaluarea controlatã de profesor oferãavantaje ºi dezavantaje. În mod similar, sarcinile construiteîn mare parte de elevi au punctele lor forte ºi slabe, caretrebuie luate în vedere la conceperea evaluãrii.De la evidenþã indirectã la evidenþã directã: chiarºi atunci cînd o întrebare cu mai multe rãspunsuri reclamãanaliza sau aplicarea faptelor într-o situaþie nouã, nu doarreproducerea lor, ºi elevul selecteazã rãspunsul corect,ce aflã profesorul despre acest elev? A avut noroc ºi aghicit rãspunsul corect? Cum a decurs procesul degîndire? Ce l-a determinat sã aleagã un anumit rãspuns?În cel mai bun caz, profesorul deduce ce ºtie ºi ce estecapabil sã facã elevul cu anumite cunoºtinþe. Evidenþafaptului cum va putea folosi elevul cunoºtinþele sale însituaþii reale complexe este indirectã. Pe de altã parte,evaluarea autenticã oferã o evidenþã mai directã a aplicãriiºi construirii cunoºtinþelor.Evaluarea performanþei, evaluarea directãÎn literatura de specialitate evaluarea autenticã poatefi întîlnitã ºi sub alte denumiri, cum ar fi evaluareaperformanþei, evaluarea directã.Evaluarea performanþei (performance assessment)– demonstrarea de cãtre elevi, prin îndeplinirea unorsarcini semnificative, a unor deprinderi ºi competenþespecifice. Adepþii evaluãrii performanþei menþioneazãurmãtoarele forme de apreciere – proiectarea ºi realizareaexperimentelor; scrierea eseurilor, care implicã regîndirea,integrarea sau aplicarea informaþiei; demonstrareaeficienþei prin folosirea unei tehnici; elaborarea modelelor;scrierea lucrãrilor semestriale; prezentarea discursurilor;participarea la examinãri orale; elaborarea portofoliilor etc.Respectivul termen este foarte popular. Autorii carediferenþiazã evaluarea performanþei de EA se referã lanatura autenticã a sarcinii. Pentru ei, evaluarea autenticãeste evaluarea performanþei în contexte reale sau folosindsarcini autentice din viaþa realã.Deoarece asigurã o evidenþã mai directã a aplicãriicunoºtinþelor ºi deprinderilor, EA este numitã evaluareadirectã.<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.2-3(<strong>36</strong>-<strong>37</strong>) anul 2006SPRE O EVALUARE AUTENTICÃ29
- Page 3 and 4: C U P R I N SRevistã de teorie ºi
- Page 5 and 6: QUO VADIS?Parteneriatul profesor-el
- Page 7 and 8: QUO VADIS?formarea capacitãþilor
- Page 9 and 10: QUO VADIS?sînt esenþiale în form
- Page 11 and 12: QUO VADIS?au pregãtit un mileniu I
- Page 13 and 14: EX CATHEDRAHexagonul educaþiei pos
- Page 15 and 16: EX CATHEDRAcãrþi. Dacã profesoru
- Page 17 and 18: EX CATHEDRA„Sã facem alegeri mot
- Page 19 and 20: EX CATHEDRAEmpatia între inteligen
- Page 21 and 22: EX CATHEDRAcelorlalþi. Slab dotat
- Page 23 and 24: EX CATHEDRA- la nivelul didacticilo
- Page 25 and 26: EX CATHEDRAUn rol important în stu
- Page 27: EX CATHEDRATermenul autentic poate
- Page 31 and 32: RUBICON MANAGERIALPerspective ale e
- Page 33 and 34: RUBICON MANAGERIALîntotdeauna ce v
- Page 35 and 36: RUBICON MANAGERIALnecinstitã, cons
- Page 37 and 38: RUBICON MANAGERIAL• aceþi negoci
- Page 39 and 40: DOCENDO DISCIMUSmetodologiei de în
- Page 41 and 42: DOCENDO DISCIMUSMajoritatea elevilo
- Page 43 and 44: DOCENDO DISCIMUSpãrinþii în proc
- Page 45 and 46: DOCENDO DISCIMUSºi în Anglia, Can
- Page 47 and 48: DOCENDO DISCIMUS5. Bantoº, A., Ped
- Page 49 and 50: DOCENDO DISCIMUSOmul ideal ca model
- Page 51 and 52: DOCENDO DISCIMUSfemeii”, „În c
- Page 53 and 54: DOCENDO DISCIMUSimplicarea elevilor
- Page 55 and 56: DOCENDO DISCIMUS2. Datoritã acesto
- Page 57 and 58: DOCENDO DISCIMUSTabelul 2Structurar
- Page 59 and 60: DOCENDO DISCIMUSNaivul e, de obicei
- Page 61 and 62: EXERCITO, ERGO SUMModalitãþi de d
- Page 63 and 64: EXERCITO, ERGO SUMÎn privinþa pro
- Page 65 and 66: EXERCITO, ERGO SUMterenuri de pãm
- Page 67 and 68: EXERCITO, ERGO SUMHarta 1A. 3. Cine
- Page 69 and 70: EXERCITO, ERGO SUMA.• principal
- Page 71 and 72: EXERCITO, ERGO SUMdirecþiile de ac
- Page 73 and 74: EXERCITO, ERGO SUMb) în mediu neut
- Page 75 and 76: EXERCITO, ERGO SUMÎn exemplul de m
- Page 77 and 78: EXERCITO, ERGO SUM3. Elaborarea unu
- Page 79 and 80:
EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞë- Sî
- Page 81 and 82:
UN VIITOR PENTRU IECAREProiectul
- Page 83 and 84:
UN VIITOR PENTRU IECAREPregãtirea
- Page 85 and 86:
UN VIITOR PENTRU IECAREcate de conf
- Page 87 and 88:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEla mã
- Page 89 and 90:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE- La t
- Page 91 and 92:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICERolul
- Page 93 and 94:
DICÞIONARParteneriatul profesori-e